Zidul de sticla. Ion D. Sirbu in arhivele securitatii

Privind viața lui Ion D. Sîrbu în oglinzi paralele (confesiunile autorului, dosarele de la CNSAS, istoria Cercului Literar de la Sibiu, viața culturală în ceaușism, fenomenul exilului românesc etc.), Clara Mareș a descoperit o mulțime de conexiuni inedite, multe dintre ele surprinzătoare, care o vor fi ajutat să ajungă cumva, nu spun vorbă mare, la adevăr. Și oare n-a fost Ion D. Sîrbu unul dintre acei intelectuali (rara avis!) pentru care adevărul există? Înclin să cred că, de n-ar fi fost așa, nici cartea de față nu s-ar mai fi scris vreodată.

— Antonio Patraș

Superb documentată, născută dintr-o mare dragoste intelectuală, cartea Clarei Mareș vine să întregească luminos imaginea noastră despre condiția intelectualului antitotalitar în regimul comunist. Dramaturg remarcabil, eseist cu impresionante intuiții metafizice, memorialist și romancier de înaltă clasă, autor al unor pagini de neuitat despre libertate și sclavie în secolul lagărelor de concentrare și al tribunilor sociopați, Ion D. Sîrbu a fost un apropiat al scriitorilor din Cercul Literar de la Sibiu, a fost chiar unul dintre fondatorii acestui nucleu lovinescian, decis să apere valorile esteticului și ale Rațiunii la ceasul anexării culturii de către dictatură.

— Vladimir Tismăneanu

Pus în fața (non-)opțiunii comuniste, Ion D. Sîrbu va alege întotdeauna calea morală, chiar dacă aceea îl va costa cel mai scump. În 1949 preferă să părăsească învățământul universitar decât să își trădeze profesorii, în 1957 alege adevărul și cinstea în locul unei detenții lejere sau al trădării, în 1963 preferă mina pactului cu diavolul, iar în anii ’80 alege sertarul în fața perspectivei de a-și vedea masacrate textele. În mod ciclic, viața îl pune pe Sîrbu să opteze. Cu consecvență, el face mereu alegerea onestă. În fiecare situație-limită, revine la suprafață fiul cinstitului miner Ion Sîrbu, discipolul poetului Lucian Blaga. Din nenumăratele calități pe care le-a posedat Ion D. Sîrbu, inflexibilitatea morală i-a fost cea mai solicitată de «secolul bestial» pe care l-a traversat.

— Clara Mareș