„Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii“ este cea mai nouă apariție a Editurii Litera. Completat de ilustrații unice, volumul cuprinde povestiri dintr-o lume halucinantă, cu o geografie insolită, pe care Doina Ruști a plasat-o în secolul 18, dând naștere unui adevărat fanariot-cult în literatura de azi.
Joi, 16 martie, începând cu ora 19:00, la Cărturești Carusel București (Lipscani 55), va avea loc un prim eveniment, dedicat acestuia. O întâlnire îmbucurătoare cu publicul și o petrecere cu lectură. Alături de Doina Ruști se vor afla Alida Mocanu, Claudiu Turcitu și Adrian Furtună. Vom încheia seara cu autografe, fotografii și discuții particulare. Evenimentul unic se întâmplă sub deviza – vii când vrei, stai cât poți!
Continuare a „Ciudățeniilor amoroase din Bucureștiul fanariot“, cartea aduce alte întâmplări despre excese, pasiuni devastatoare și despre consecințele dorințelor fără cenzură. Volumul pornește de la personajul sugerat în titlu, un libertin, care lasă moștenire cartea despre regulile neștiute ale desfrâului. Este vorba despre 17 reguli, fiecare conținând câteva povestiri tematice.
„Fiecare povestire pornește de la faptele știute și duce la cele întâmplate în teritoriile tenebroase, acolo unde începe depravarea.“, Doina Ruști
DEPRE CARTE
„Curând s-au răspândit zvonuri despre dezmățul de la Gorgani, iar prin oraș au apărut femeile, care erau – cum să vă spun? – ca niște dovezi din cenușă, ca niște bijuterii scăpate dintr-un incendiu. Nu conta deloc starea lor socială, moralitatea ori alte rahaturi luate în seamă de analiști. Femeile astea – se vedea de departe – aveau o experiență comună. Păreau renăscute, întărite cu cine știe ce elixir. Până și veșmintele erau altfel, scoase în față prin câte un detaliu neașteptat, un nasture de argint, o plasă de perle căzută cu eleganță pe o ureche, un ciorap ieșit în inele și valuri de sub șalvari. Toate astea le observase Eleni și le notase cu grijă pe marginea unei cărți, una dintre acele cărțoaie cu poze frumoase, scrisă într-o limbă necunoscută. Noroc cu Eleni, care se îndurase să-i dea valoare, altfel nimeni n-ar fi întârziat pe o carte ca aia. Urmărind faptele, ajunsese să creadă că Depravatul de la Gorgani le făcea ceva acelor femei, poate le dădea otrăvuri ori elixire, le adăuga în sânge un demon ori o stafie, un duh al unei lumi inaccesibile prostimii de rând. Femei neînsemnate, slujnice conștiincioase, coconițe măritate cu demnitate, mame blânde, care nu ieșiseră noaptea pe stradă în viața lor, fetișcane nesărutate, chiar coconeturi bătrâne, preotese cu mila întipărită pe față, cârciumărese nerușinate, blidărese din golănimea orașului, în sfârșit, până la urmă orice femeie ajunsă în casa Depravatului din Gorgani devenea marcă înregistrată.“, Doina Ruști
„Doar ochiul introspectiv al autoarei și talentul său scriitoricesc fac ca bucăți de hârtie îngălbenită de trecerea timpului să fie capabile să transpună chipuri și veșminte, moravuri și bizarerii amoroase din peisajul bucureștean fanariot.“, Claudiu Turcitu
„Iubiri imposibile, scrise cu talentu-i binecunoscut, ridică perdeaua de pe o lume surprinzătoare.“, Eugen Negrici
DESPRE DOINA RUŞTI
Doina Ruști, prozatoare de referință, cu certă contribuție atât în neogotic, cât și în realismul psihologic, apreciată pentru originalitate și erudiție epică, a scris trilogia fanariotă (Homeric, Mâța Vinerii și Manuscrisul fanariot) și romane cu miză socială puternică: Fantoma din moară, Lizoanca, Logodnica etc. Cel mai recent roman al său este Paturi oculte (2020), urmat de două volume de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot și Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii. Traduse în numeroase limbi, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze și de recenzii laudative în publicații internaționale. Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.
Doina Ruști coordonează colecția „Biblioteca de Proză Contemporană“, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.
Comunicat Editura Litera
