Noul preşedinte al Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, s-a întâlnit cu reprezentanţii mass-media pentru a-şi face cunoscute proiectele şi a-şi prezenta viziunea asupra menirii ICR.
Documentul „Între ieri, astăzi şi mâine. Manifest” sintetizează felul în care preşedintele ICR vede creativitatea „ca valoare specială a neamului românesc” şi promovarea ei ca pe o datorie de onoare şi de conştiinţă: „Sensul profund, menirea Institutului Cultural Român este promovarea Patrimoniului Cultural Naţional, a valorilor culturale istorice importante sau a celor din avangarda contemporană, dincolo de graniţele ţării şi întru perenitatea spirituală a fraţilor noştri pe care vremurile şi neprietenii i-au obligat să trăiască în afara României. Avem datoria să cercetăm cu atenţie aceste valori reale şi să le excludem pe cele false şi arţăgoase, să căutăm cu abnegaţie şi până la epuizare unde se află acei savanţi, tehnicieni sau creatori de frumos originari din România şi care s-au impus pe alte meleaguri şi să-i facem cunoscuţi ţării, cinstindu-i la locul realizării lor, ca semn de preţuire comună. Nu doar pe cei dispăruţi, ci şi pe cei în plină putere inventivă, care trebuie să devină actori importanţi ai manifestărilor reprezentanţelor noastre din străinătate. Să creştem valoarea creativă a centralei Institutului Cultural Român, să nu ne cheltuim energiile în dispute sterile, să provocăm şi să acceptăm dialogul, să învăţăm să fim alături, transpartinic, în proiectele mari naţionale”.
Punctând reperele situaţiei actuale a promovării culturii româneşti, preşedintele ICR a subliniat că „suntem singura ţară din UE ce nu are un Cod modern al întregului Patrimoniu Cultural Naţional, deşi o formulă a acestuia a fost întocmită. Ministerul Culturii este ţinut responsabil, deşi legile nu-i oferă rolul necesar de intervenţie!”, atrăgând totodată atenţia că sprijinul statului şi societăţii pentru actul cultural trebuie să continue: „Dacă nu oferim mijloace suficiente de manifestare marilor scriitori, importanţilor muzicieni, artişti plastici, regizori şi actori, dacă domeniul culturii – înţeles micşorat ca fiind doar al artelor – rămâne o anexă oarecare, iar economia ne forţăm să o dezvoltăm fără organizarea unei cercetări ştiinţifice pe termen lung şi dacă ne preocupă doar costruirea foarte necesarelor stadioane şi săli de sport, dar nu şi a marilor institute academice şi a modernelor centre culturale, nu avem de ce să ne mirăm că nu suntem şi nu vom fi luaţi în seamă conform pretenţiilor noastre intelectuale”.
Referindu-se la proiectele de viitor ale instituţiei, Boroianu a punctat că „în 2018, România modernă îşi va aniversa centenarul. Minunat prilej şi unică provocare ca până atunci şi de atunci încolo să ne schimbăm înfăţişarea noastră internă, cât şi înfăţişarea noastră în lumea largă. Dacă toţi actorii politici importanţi ai statului democrat român – Parlament, Preşedinţie, Guvern şi autorităţi locale – vor înţelege aceste simple principii de transpunere în realitate a unor idealuri fireşti, atunci sunt convins că vor oferi şi Institutului Cultural Român, precum şi diplomaţiei naţionale în general, mijloacele cuvenite pentru a fi parteneri egali în concertul tuturor Institutelor Culturale ale lumii civilizate”. În acest scop, noul preşedinte al Institutului Cultural Român a anunţat că va prezenta, la începutul lunii august, strategia ICR pe următorii trei ani. „În sprijinul acestei strategii multianuale voi propune şi vom crea un consiliu consultativ format din personalităţi distincte ale vieţii noastre culturale”, a spus Boroianu (preşedintele acestui consiliu va fi academicianul Nicolae Breban, care a fost prezent la conferinţa de presă).
Precizând totodată că a ieşit din politică, preşedintele ICR a adăugat că are „un singur ţel: promovarea culturii româneşti”. În context, domnia sa a anunţat că ICR va realiza un ghid al personalităţilor româneşti recunoscute în afara ţării.
- Libertatea artelor şi ştiinţelor, a cercetării şi învăţământului, inovaţia, creativitatea şi mişcarea ideilor constituie pentru societăţile liberale avansate una dintre cele câteva pietre unghiulare (Radu Boroianu)
