America, de Franz Kafka

Publicată după moartea celebrului Kafka, America este „altceva”.

Karl Rossmann este trimis la New York şi, când ajunge acolo, vede „Statuia Libertăţii cu braţul care ţine o spadă”. De ce este flacăra imaginată ca un instrument de pedeapsă? Pentru că tânărul Karl are în faţă exilul generat de faptul că a lăsat însărcinată o slujnică: „o servitoare l-a sedus, l-a scuturat, i-a ascultat inima, i-a oferit un sân”, aşadar Karl este mai degrabă (sau pare) cel agresat, cu atât mai mult cu cât el are 17 ani, iar servitoarea 35. Coincidenţă sau nu, sub semnul acestei neputinţe de a se împotrivi destinului stă întreaga odisee a lui Karl peste ocean.

america

Carte aparuta in 2015 la Editura Litera
Nr. pagini: 304
ISBN: 978-606-741-319-9

La început se ceartă cu un unchi bogat care îl dezmoşteneşte. În casa unui prieten al acestuia este agresat sexual din nou, de data aceasta de o adolescentă pe nume Klara. Este apoi bătut şi jefuit de doi vagabonzi, ajunge liftier într-un hotel de lux doar pentru a fi concediat din pricina a ceva ce nu făcuse, pentru ca în final să ajungă servitor la rându-i în casa unei cântăreţe obeze, Brunelda.

Karl este, aşadar, prototipul neajutoratului care nu ripostează pentru că este incapabil să înţeleagă legile lumii în care trăieşte. Nu-şi găseşte locul în ea şi de aceea preferă să nu se revolte şi să rătăcească în neştire prin locuri şi situaţii care mai de care mai absurde. Rămâne în continuare inocent, refuzând să-şi accepte responsabilitatea chiar şi faţă de propriile dorinţe. Este permanent abuzat în mai toate felurile posibile, dar nu acţionează niciodată ca unul care seduce sau abuzează.

Până într-o zi în care vede un anunţ că un teatru din Oklahoma caută angajaţi şi că primeşte pe toată lumea. Karl aplică şi este angajat ca „technician”. Este trimis la Oklahoma cu trenul şi este întâmpinat de văi şi coline vaste. Aici îşi găseşte liniştea, începe să perceapă America străină şi ostilă de până atunci ca pe un potenţial cămin şi chiar îşi schimbă numele în „Negro”.

În 1946, Klaus Mann făcea o introducere la America: „Franz Kafka pur şi simplu îşi iubeşte creatura inocentă, visul său favorit, moştenitorul”.