Arta războiului este de o importanţă vitală pentru stat. Este o chestiune de viaţă şi de moarte, un drum spre siguranţă sau spre ruină. De aceea este o temă care sub nicio formă nu poate fi neglijată. Meditaţia celebră asupra regulilor unui conflict armat vine din urmă cu secole şi a rămas până azi un etalon al strategiei militare din toate timpurile.
Lider militar în China antică, Sun Tzu este avizat şi metodic. Se spune că a fost provocat să-şi demonstreze calităţile vizionare în faţa unui alai de curtezane ce trebuiau transformate în luptători de elită. O vreme, acestea nu prea s-au supus, dar Sun Tzu le-a decapitat pe două dintre ele şi ulterior şi-a atins scopul. Nobilul care îl provocase l-a numit comandant al armatei sale.
Cert este că, timp de un mileniu, toţi învăţăceii Asiei au consutat Arta războiului pentru toate manevrele militare care au străbătut în timp continentul. Samuraii din Japonia, de exemplu, studiau cartea cu mare atenţie. A ajuns târziu în vest, cam în secolul XVIII, când un misonar iezuit a tradus cartea în franceză. Unii istorici afirmă că succesul militar al lui Napoleon se datorează faptului că a fost cel dintâi lider occidental care a aplicat regulile „Artei războiului”.
Cartea are totul: strategii de bătălie care descriu ce să faci cu armata pe teren accidentat, cum să reacţionezi în faţa unor tipuri diverse de armament, cum să încerci să rezolvi conflictele înainte de a ajunge la confruntări militare, bineînţeles fără să pierzi. Regulile acestei cărţi au ajuns celebre în toată lumea, adevărate legi de căpătâi pentru mulţi (dat fiind faptul că omenirea a fost mereu campioană la „a sări la bătaie”): „Va câştiga acela care ştie când să lupte şi când să nu facă asta”; „Va fi învingător cel în a cărui armată entuziasmul este acelaşi la toate nivelurile”; „Victoria merge de regulă spre armata care are cei mai bine antrenaţi ofiţeri şi soldaţi”; „Cunoaşte-ţi inamicul şi cunoaşte-te pe tine însuţi; în 100 de bătălii, nu vei fi niciodată în pericol”.
Încă de la apariţia sa Arta războiului a fost consultată, învăţată pe dinafară, iar perceptele ei urmate. În secolul XX, lierul chinez Mao spunea că ceea ce a învăţat din Arta războiului l-a ajutat să-şi înfrângă inamicul în timpul conflictului civil din ţara sa. La rândul lor, generali de calibru ca americanii Norman Schwarzkopf sau Colin Powell au făcut apel la Arta războiului pentru victoriile înregistrate în Războiul din Golf. Şi nu este vorba doar despre militari, conflicte umane nu există doar pe câmpurile de bătălie; există de exemplu şi avocaţi care studiază această carte şi deprind obţinerea avantajului în instanţă ori antrenori care îi folosesc învăţămintele pentru a-şi depăşi adversaarii din arenele sportive. Din toate aceste motive se poate spune că Arta războiului este o carte veche de 2.500 de ani la care se face apel şi în secolul XXI. Cu alte cuvinte, într-atât de previzibili au rămas oamenii când vine vorba despre felul în care îşi gestionează conflictele…
Cartea Arta războiului, de Sun Tzu poate fi cumparata si online, de aici.
