Eugen Uricaru
prozator, poet și traducător (n. 1946)
Cărți de Eugen Uricaru în librăriiPrețurile de azi, de la librăriile online partenere
Pasarea ceruluiEugen Uricaru
Pasarea cerului
Eugen Uricaru
52,50 lei
la Libraria Delfin
Vezi detalii
SupunereaEugen Uricaru
Supunerea
Eugen Uricaru
29,97 lei
la Libraria Delfin
Vezi detalii compară 3 librării
PermafrostEugen Uricaru
Permafrost
Eugen Uricaru
9,99 lei
la Libraria Humanitas
Vezi detalii compară 2 librării
Vreme in schimbareEugen Uricaru
Vreme in schimbare
Eugen Uricaru
60,00 lei
la Libraria Delfin
Vezi detalii
Rug si FlacaraEugen Uricaru
Rug si Flacara
Eugen Uricaru
20,09 lei
Ieșirea din PustieEugen Uricaru
Ieșirea din Pustie
Eugen Uricaru
15,00 lei
la Libraria Humanitas
Vezi detalii compară 5 librării
Grădina ParadisuluiEugen Uricaru
Grădina Paradisului
Eugen Uricaru
15,00 lei
la Libraria Delfin
Vezi detalii compară 2 librării
Asteptandu-i pe barbariEugen Uricaru
Asteptandu-i pe barbari
Eugen Uricaru
33,76 lei
la Libraria Delfin
Vezi detalii compară 2 librării
Despre Eugen Uricaru
Revista „Echinox”, cea a studenților de la Cluj, a avut ca prim redactor-șef un student la filologie pe nume Eugen Uricaru. De atunci a scris mai ales romane în care istoria României e privită pe dos, din unghiuri neașteptate, și a tradus din italiană, rusă și greacă.
S-a născut în 1946, la Buhuși, în județul Bacău. A urmat Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc și a studiat filologia la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, unde a pus bazele revistei „Echinox”, împreună cu Marian Papahagi, Ion Pop și Ion Vartic. După licență (1971) a lucrat ca redactor la „Ateneu”, la Bacău, și la „Steaua”, la Cluj, până în 1989, apoi la „Luceafărul”, în București. A debutat în 1974 cu „Despre purpură”, un volum de proze fantastice apărut la Editura Dacia.
Primul roman, „Rug și flacără” (1977), a devenit film, cu Ion Caramitru în rolul principal, în regia lui Adrian Petringenaru. Au urmat „Mierea” (1978), „Vladia” (1982), „1784. Vreme în schimbare” (1984), despre răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, „Așteptându-i pe barbari” (1999) și un ciclu de patru romane la Cartea Românească: „Supunerea”, „Cât ar cântări un înger” (2008), „Plan de rezervă” (2011) și „Beniamin” (2014). La Polirom au apărut „Permafrost” (2017), „Grădina Paradisului” (2020) și „Ieșirea din pustie” (2021). Mai are două volume de versuri, „Despre ce vorbim” (2018) și „Locuri părăsite” (2021), și scenariul filmului „Stare de fapt”, regizat de Stere Gulea. A tradus din Alexandr Soljenițîn, Curzio Malaparte și Italo Calvino, iar împreună cu Dimitrios Kanellopoulos a tradus „Opera poetică” a lui Kavafis (2023).
Romanele lui au primit premii ale Academiei Române și ale Uniunii Scriitorilor și au fost traduse în germană, maghiară, rusă, macedoneană și franceză, între altele: „Așteptându-i pe barbari” a apărut în Elveția, la Noir sur blanc, ca „Ils arrivent, les barbares!” (2009). A fost director adjunct al Accademia di Romania de la Roma (1992) și președinte al Uniunii Scriitorilor între 2001 și 2005.
De unde să începi: „Așteptându-i pe barbari”. A ajuns în rusă, maghiară și franceză și arată bine felul în care Uricaru întoarce istoria pe toate fețele.
Profil scris de redacția Bookuria din surse publice (editura, presa culturală). Ați găsit o greșeală? Scrieți-ne.

