Să faci din notele de subsol – cele considerate de regulă explicaţii în plus, trimiteri la surse sau în orice caz mărunte completări lăsate la latitudinea cititorului – vedete literare: iată o idee devenită o carte-argument şi simbol.
La începutul noului mileniu, un funcţionar spaniol în pragul depresiei îşi ia un concediu prelungit pentru a se apleca asupra problemei scriitorilor care într-o zi decid să „pună condeiul jos”. Modelul său este personajul lui Herman Melville, celebru pentru felul în care refuza să facă orice altceva decât să copieze documente. Iar nucleul cărţii lui Vila-Matas este „sindromul Bartleby”, de care a suferit Melville însuşi, care şi-a neglijat vocaţia de scriitor după „Moby Dick”. Aşadar, negarea din cele 86 de note de subsol ale unui text care nu există este un soi de labirint fără centru, cu variaţiuni pe tema refuzului de a mai scrie, din tot felul de motive, unul mai bizar decât altul. De exemplu, în „Letter from Lord Chandos”, personajul aristocratic al lui Hugo von Hofmannsthal pretinde că „întregul vocabular al lumii este prea sărac pentru a putea exprima sublimul din cele mai obişnuite lucruri: o găleată cu apă sau un câine lenevind la soare”. Lista scuzelor continuă cu lipsa inspiraţiei, teama de eşec, „imposibilitatea de a produce artă de nivel superior”, prostul gust al publicului etc.
În această mare de negativism, inevitabil pluteşte peste tot tema sinuciderii. Un pisc al unei astfel de încercări este scena în care Sébastien-Roch Nicolas Chamfort, care s-a oprit din scris pentru că „îi era teamă că va muri fără să fi trăit” decide să-şi încheie socotelile cu viaţa în perioada celebră aTerorii. Moralistul întâi se împuşcă, rănindu-şi nasul şi un ochi. Pentru că nu i-a ieşit, continuă atacul împotriva propriei persoane tăindu-şi gâtul cu un cuţit. „Scăldat în sânge, îşi înfige cuţitul în piept şi, tăindu-şi şi venele şi spatele genunchilor, se prăbuşeşte într-o baltă însângerată”. După cum se dovedeşte, Vila-Matas poate să furnizeze o lectură cât se poate de incitantă şi de relevantă…
Fireşte că nu toate notele de subsol sunt atât de greu de digerat… literar. În general, autorul se limitează mai mult la sugestii. Apar figuri memorabile ca Franz Kafka, Rosa Montero, Bernardo Atxaga, Albert Camus, Elias Canetti, Claudio Magris sau Anthony Burgess, iar autorul reuşeşte în final să dea literaturii un produs „ceva din nimic”, izbutind şi dificilul „pozitiv ieşit din negativ”. Este o ficţiune-unicat, despre miezul motivaţional al scriitorilor care renunţă la a scrie fără să se poată desprinde însă de literatura care îi ţine captivi, după cum aminteam, pe viaţă şi deseori cu preţul vieţii.
Cartea Bartleby &Co, de Enrique Vila-Matas poate fi cumpărată cu reducere de la Libris, eMAG sau Elefant.
