Confreria Tropicana

Confreria Tropicana. Romanul unei generatii oprimate: Cincinalul 1971-1975.

Adolescenta a dat buzna peste copilul Diversiunii in eter, care-si cam pierduse inocenta, nu si aptitudinea nemarginita de a visa, tocmai pentru a-i lamuri visele si a-i da ocazia sa opteze pentru o cale, la vremea in care varsta critica (prima? cine mai stie...) mixeaza (verbul are rost pentru tanarul personaj DJ si contrabandist de hulite muzici occidentale - suntem in perioada 1971-1975, sub semnul lui Cornel Chiriac, al teatrului si-al ciclonului erotic, contrabalansand o realitate mizerabila si periculoasa in acelasi timp) playlist-uri existentiale.

O poveste de dragoste la zi, plina de exotismul dominican (& haitian) al Insulei Hispaniola, raspunde (tiroliana peste haul doldora de aventuri, izbanzi si depresii al discontinuului istoriei) primei iubiri cu bagaje si arme (nu degeaba personajul e la militarie, in asteptarea scolirii si destinului asumat intru arta teatrala). Confreria Tropicana, asadar, de la imitatie de societate secreta la deloc imitatie de istorie indiscreta, intre Galati si Las Terrenas, adica intre un atunci aproape palpabil si un acum improbabil.

— Doru Mares