Filosofie aspirationala. Critica nihilismului si reconstructia sensului

Ce este nihilismul și de ce continuă el să marcheze în profunzime lumea contemporană? Dincolo de interpretările care îl reduc la o criză a adevărului, a valorilor sau a credinței, această carte propune o teză radical diferită: nihilismul este, în esența sa, ruptura relației cu Celălalt - om, societate, natură, divin. Pornind de la această ipoteză, volumul oferă o amplă genealogie a nihilismului în istoria filosofiei occidentale, de la sofistica antică și marile sinteze clasice, prin crizele medievale ale universaliilor, ruptura modernă inaugurată de subiectivismul cartezian și până la formele radicale ale nihilismului din modernitatea târzie și postmodernitate.

Fiecare moment de destrămare a sensului este analizat în paralel cu tentativele filosofice de reîntemeiere, evidențiind un ritm intern al gândirii: deconstrucție și reconstrucție. Contribuția originală a lucrării constă în propunerea unei soluții ontologice proprii la problema nihilismului: justiția, înțeleasă nu în sens juridic sau moral restrâns, ci ca principiu fundamental de re-legare a ființei. În acest cadru, justiția devine expresia unei ordini relaționale care face posibilă coerența lumii, dialogul autentic și refacerea sensului.

Pe această bază se conturează conceptul de „filosofie aspirațională”, o viziune integratoare ce reunește dimensiunile etică, socială și metafizică într-o arhitectură unitară a sensului. Adresată cercetătorilor și studenților avansați în filosofie, precum și tuturor celor interesați de problema sensului, această carte nu oferă doar o analiză a nihilismului, ci propune un model teoretic coerent pentru depășirea lui, reafirmând posibilitatea unei lumi locuibile pentru om. Din cuprins: