Opera Omnia

• Prin Cetatea lui Bucur.

• Trecutul viu.

Pe Lelita (Pia Alimanestianu) aveam s-o reintalnesc in chip neasteptat catre asfintitul vietii mele, atunci cand copilul care o vizitase demult se apropia de varsta ei de altadata. Intr-o seara, cu vreo zece ani in urma, cautand prin biblioteca tatalui meu o carte, am dat peste doua volume ale ei, Dobrogea si Plaiuri oltenesti. M-am asezat in fotoliu, curioasa, cu gandul sa le frunzaresc, dar nu am mai putut sa le las din mana, pana nu le-am terminat.

Nostalgia unei Romanii de odinioara, evocarile si intamplarile desprinse dintr-o lume uitata m-au invaluit in farmecul lor de nedescris. Am aflat in filele ingalbenite de vreme parfumul unui stil, bogatia unei limbi, vioiciunea si sensibilitatea unei minti incantatoare. (...) Am cautat la Biblioteca Academiei si celelalte doua carti ale stra-stra-matusii mele, Trecutul viu si Prin Cetatea lui Bucur. Ceea ce m-a cucerit, mai departe, aici, au fost ascutitul ei simt de observatie, discretia, compasiunea, spiritul ludic, echilibrul subtil dintre natura si cultura, comentariul rafinat si spontan, totodata.

— Monica Pillat