Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu

Cele două scrieri Prin Cetatea lui Bucur și Trecutul viu au fost publicate de Pia Alimăneștianu în același an, 1940. Au fost reunite acum, într-un singur volum, publicat de Editura Corint. Ele au elemente comune, dar se deosebesc ca viziune și tehnică narativă. Așa cum precizează îngrijitoarea volumului, Monica Pillat, cele două părți ale cărții amintesc de atmosfera nuvelelor lui Ion Slavici, de pitorescul drumețiilor lui Calistrat Hogaș, dar și de melancolia unor creații ale lui Mihail Sadoveanu.

Schițele Piei Alimănișteanu evocă oameni și locuri din Cetatea lui Bucur și își amplifică întinderea și orizontul observației în Trecutul viu. Textul Din tinerețea lui Sandu Cintianu, dedicat lui Alexandru Alimăneștianu, „poate fi considerat un micro-roman biografic, urmărind cu nuanțare și dramatism formarea unei personalități. Pia Alimăneștianu intră cu dezinvoltură în rolul personajului masculin, compunând narațiunea la persoana I”.

Celelalte scrieri din partea a doua a cărții, Trecutul viu, „tind să transforme treptat schițele în nuvele mai complexe, analiza comportamentală cedând locul introspecției”. Textele Piei Alimăneștianu degajă atașament față de locurile natale, „sentiment care îi face pe protagoniștii ei, pe picior de plecare în lumea largă, să se uite cu un dor aprig în urmă”. Cea mai impresionantă parte a acestui ciclu este constituită de cele 35 de Scrisori din Florica, scrisori dedicate lui Ion Pillat, nepotul preferat al autoarei, scrisori care nu au fost expediate niciodată.