Orașul neterminat

Nu este o carte de urbanism sau de arhitectura. Dar urbanismul si arhitectura sunt, totusi, cercetate in ipostaza lor de vehicule privilegiate ale regimului comunist: modul in care orasul si constructiile sale - dar si arterele de circulatie, parcurile, monumentele de for public, platformele industriale si celelalte componente - se articuleaza si inlocuiesc relicvele trecutului vazut ca stanjenitor. Arhitectura si urbanismul dau seama despre regimul politic si de avangarda sa, ideologia, pana acolo incat autorul vede direct constructii ideologice, nu doar reflexe ale acesteia.

— Augustin Ioan Dezvoltarea

Capitalei este strans legata de punerea in practica a ideologiei marxist-leniniste in forma sa stalinista odata cu accederea la putere a partidului comunist. Astfel, aplicarea metodelor sovietice in crearea statului de democratie populara a condus la modificarea radicala a societatii romanesti si, implicit, a celei bucurestene. Asa-numita reforma monetara, prin care populatia era saracita de economiile realizate, confiscarea averilor prin intermediul legii nationalizarii intreprinderilor si societatilor economico-financiare si de transport, dublata de nationalizarea imobilelor care aveau destinatie de locuinta, cat si a hotelurilor, faceau ca statul sa devina atat proprietarul tuturor bunurilor imobiliare si al celor de productie, cat si detinatorul controlului economiei si, implicit, decident al politicii economice.

Astfel ca cei care pana atunci faceau venituri din activitati industriale, economice ori imobiliare si-au pierdut posibilitatea de a realiza acele venituri. Acesta este unul dintre aspectele care conduc la modificarile structurii societatii romanesti. Evolutia Bucurestiului in timpul regimului comunist prezinta multe aspecte, Capitala fiind un model al dezvoltarii orasului comunist incepand cu aspectul economico-industrial, social-cultural, arhitectural si organizatoric pana la aspectul demografic, urmare a aplicarii politicilor economice.