Paradoxul iubirii

Iata doua forme supreme de libertate pe care le traim astazi in Occident, evidente la ora actuala, dar atat de greu de imaginat candva. A fost nevoie de o intreaga revolutie a sentimentului, a perceptiei de sine, a relatiilor dintre parinti si copii pentru a putea ajunge aici. O revolutie inceputa in secolul al XVIII-lea.

Pe de alta parte, niste drepturi – castigate greu – care au un pret atat de mare!

Cum se poate impaca iubirea – a carei menire este sa tina oamenii impreuna – cu libertatea, care tinde sa ii separe?

E o mare dilema, pe care o traim astazi, intretinuta de dorinta de a ne bucura in iubire atat de pasiune, cat si de independenta. Cartea lui Pascal Bruckner descrie variatiile paradoxale la care este supusa iubirea in calatoria pe care o face intre erotism si casatorie. Putem vorbi, se pare, de progres in ceea ce priveste conditia femeii, conditiile de munca sau conditiile de sanatate ale oamenilor. Dar nu si atunci cand vorbim despre sentimente si pasiuni.

Istoria nu a gasit solutie la suferinta din dragoste.

„Ramane ca fiecare sa-si elaboreze singur aranjamentele, stiind ca nu poti ridica la rang de solutie ceea ce tine de un arbitraj intre dorinta de siguranta si dorinta de aventura.”

— Pascal Bruckner

Pascal.

Bruckner este bine-cunoscutul autor al mai multor romane, dintre care bestsellerul Luni de fiere, precum si a numeroase carti de eseu: Euforia perpetua, Mizeria prosperitatii, Tirania penitentei sau Noua dezordine amoroasa, scrisa impreuna cu Alain Finkielkraut.