Trilogia ligură

Nu cred ca ma voi face vinovat de trufia eruditiei semnaland faptul ca volumele analizate aici alcatuiesc o triada pe model hegelian. In Catedrala din auz, poetul se cauta pe sine si se pierde adesea. Nerostitele aduc instrainarea de sine, perspectiva in oglinda, in vreme ce Mai vorbim reprezinta ciclul sintetic, in suvoiul caruia se aduna nu numai firicelele de apa preluate din ciclurile anterioare, ci si sinteza tematica si ontologica a volumelor de dinainte de Poemele ligure. Ele marcheaza, pe de-a-ntregul, coerenta launtrica a unui om in ochii caruia cuvantul poetic are, mai presus de toate, o functie introspectiv-soteriologica.

— Stefan Borbely

Inainte de toate, Trilogia ligura este cartea unui spatiu identitar, esential, de la Jucu Nobil (...). Liguria, Genova-Pegli reprezinta ceea ce as numi spatiul fiintial, intregind structura de profunzime a fiintei interioare, sub semnul unei constelatii simbolice guvernate de sarpele psihopomp.

— Ioan Holban

Poet de o intelectualitate, o reflexivitate si o dictiune a ideilor extrem de naturale, cu o certa vocatie de artist-cetatean, Mircea Petean ramane si unul dintre aparatorii cei mai calificati si, totodata, mai stimati, ai limesurilor marii poezii.

— Stefan Ion Ghilimescu