Varstele subversiunii. N. Steinhardt si deconstructia utopiilor

Cartea propune o imagine remarcabilă a rolului pe care N. Steinhardt l-a avut în cultura română din perioada regimului totalitar. Adrian Mureșan arată cu amănunțime și precizie felul în care refuzul lui Steinhardt de a accepta ideologia oficială, afirmarea în același timp serioasă și ludică a valorilor culturale durabile, preferința pentru paradox și surpriză, precum și capacitatea de a asculta voci care vin de departe, dincolo de hotarele acestei lumi, l-au transformat într-unul dintre cei mai iubiți și respectați oameni de cultură ai acelor vremuri dificile. O admirabilă introducere în opera unui om de neuitat.

— Toma Pavel

Sunt vizibile - ajunse la apogeu în cartea de față - reale calități pentru cercetarea în critica și istoria literară, dintre care se remarcă minuțiozitatea documentării, loialitatea față de subiect (aici, N. Steinhardt), ingeniozitatea ideatică, apetitul pentru identificarea unor familii de spirite (și, în general, pentru categorii și tipuri), plăcerea de a realiza comparații - convingătoare, aș sublinia - și plasticitatea scriiturii, care, în cazul lui Adrian Mureșan, reprezintă aproape întotdeauna o încercare de a seduce cititorul.

— Sanda Cordoș

Examinând opera lui Steinhardt prin prisma caracterului său intens polemic, această lucrare, provenită dintr-o teză de doctorat, ne oferă, în cele din urmă - dincolo de ambițiile monografice -, un „nou Steinhardt”: nuanțat, sclipitor și surprinzător de apropiat de sensibilitatea contemporană.

— Mihai Zamfir

Avem, în demersul lui Adrian Mureșan, cea mai bună monografie dedicată lui N. Steinhardt de până acum, a cărei miză polemică implicită constă în demonstrarea faptului că autorul Jurnalului fericirii nu este un personaj imposibil de încadrat, coborât din eterul scriitorilor-teologi, ci un gânditor modern, perfect situabil în epoca sa. Efortul de contextualizare a memorialistului, a criticului și chiar a teoreticianului literar îl scoate definitiv pe Steinhardt din zona eseisticii - de care receptarea anterioară a fost atât de puternic marcată - și îl restituie istoriei literaturii.

— Alex Goldiș

Lucrarea nu se rezumă la conținuturi, adică la ideile și concepția lui Steinhardt despre viață și cărți; ea analizează și structurile, procedeele și mecanismele utilizate cu o creativitate debordantă de această minte nu doar extrem de cultivată, ci și extraordinar de mobilă. În concluzie, avem de-a face cu o excelentă lucrare, redactată cu o maturitate indiscutabilă, într-un spirit critic care nu anulează comprehensivitatea profesională și, am putea spune, nici pe cea umană.

— Nicolae Mecu