Nimic nu se leagă în viaţa lui Remo Erdosain. Se descrie singur ca fiind „o umbră de om, care se mişcă doar prin puterea obişnuinţei”. Rătăceşte confuz, izbindu-se de necunoscuţi, în urma unui şir de tragedii personale: soţia, Elsa, l-a părăsit şi a fugit cu un alt bărbat, pasiunea lui de inventator nu l-a dus niciodată nicăieri şi, ca să fie totul pe deplin sinistru, patronul unde lucrează îl acuză de evaziune. Este ultimul gest din seria care îi va schimba traseul spre un grup de anarhişti fără scrupule, care iau în calcul orice nenorociri, de la crimă la furt. Şi, aşa cum se întâmplă de atâtea ori în lumea „neînţeleşilo” care în realitate sunt nişte inutile periculoşi, se închipuie cu toţii de sorginte superioară, un soi de „aristocraţie a banditismului”.
Întunericul în care se scaldă grupul este descries magistral de Arlt. Erdosain este în gaşcă cu farmacistul Ergueta, rob al jocurilor de noroc, soţia lui, Hipolita, fostă prostituată, sau cel porreclit „Astrologul”, personaj memorabil, care pune cărămidă cu cărămidă la temelia nebuniei lui Erdosain. Este un fan al Ku-Klux-Klan-ului, al bolşevicilor, o prefigurare sinistră, cu decenii în avans, a viitorilor dictatori sud-americani. Are un tratament pentru fiecare boală a civilizaţiei: şomajul se rezolvă cu sclavie de masă, care va fi finanţată din prostituţie la scară industrial şi ţinută sub control prin crimă. „Ştii că semeni cu Lenin?” îl întreabă într-o zi Erdosain.
Cu toţii cred că lumea este pusă în mişcare de „magnifica minciună”, adică de manipulare. „Oamenii nu răspund decât la minciună. Astrologul dă minciunii consistenţa adevărului; cei care nu au bani să-şi cumoere nimic, oameni care au devenit total cinici sau complet disperaţi revin la viaţă în prezenţa minciunilor lui”. Şi pentru că povestea lui Erdosain şi a bandei de „aristocraţi” este departe de a se fi încheiat, autorul o va continua în următorul roman, „Aruncătorii de flăcări”, care avea să apară în 1931.
Mai puţin cunoscutul Roberto Arlt s-a născut în 1900, la Buenos Aires, din părinţi imigranţi europeni. Familia a fost mereu săracă, iar tănărul a practicat o vreme jurnalismul. A murit cu discreţie, cvasi-anonim, la 42 de ani. A lăsat în urmă o capodoperă brutală, un roman al dezintegrării omului modern, al însingurării lui, pe care acest vizionar o anunţa pe când nu existau nici germenii înstrăinării omului contemporan, o cartea caustică şi strălucit construită, Cei şapte nebuni, pe care lumea occidentală a împătimiţilor de lectură bună nu încetează s-o descopere şi redescopere.
Cartea Cei şapte nebuni, de Roberto Arlt poate fi cumpărată cu reducere de la Elefant, Libris sau eMAG.
