Cele mai frumoase proze ale anului, de Alexandru Petria

Cele mai frumoase proze ale anului Deasupra tuturor criticilor literari și a tuturor ierarhiilor de talent, cu tot alaiul lor de păreri subiective, stă imperturbabil Măria Sa cititorul. El decide, după reguli numai de el știute, de ce și cât place o carte – fără reguli prestabilite, fără să conteze cine e autorul pe scara valorilor altora. Și uite așa apar cărți despre… cărțile care ne-au plăcut cel mai mult nouă, cititorilor de rând, cei care dăm premii literare doar în gând.

Tot ce s-a scris în anul 2013 – tipărit, online sau de pe site-uri literare – a făcut obiectul unei radiografii realizate de Alexandru Petria, care a reunit 25 de texte reprezentative și le-a grupat în antologia Cele mai frumoase proze ale anului. Demers major și binevenit, cartea relevă bogăția de talente de care dispune limba română contemporană, marele număr de oameni care scriu de plăcere, din vocație și cu talent oriunde, fără să se sinchisească de impresiile pe care le lasă sau de cine știe ce onoruri și ovații publice.

Suntem, așadar, în fața unei revelații: în literatura română a prezentului au loc și se manifestă condeie remarcabile, profunde, cu nimic mai prejos de cele din alte limbi. „Stătea acolo atârnat și se gândea la orătăniile de care grijea și la baba lui. Își înjură muierea, câinele, porcul, vecinii, pe toți îi înjură” (Aurora Cristea, „Lagăr și război”). Moartea, iubirea, obstacolele personale, hârtoapele sociale, tarele lumii în care ne străduim cu toții să clădim ceva, toate acestea sunt abordate în texte de certă valoare, pe care Alexandru Petria a știut să le selecteze, făcându-ne un serviciu imens: demolând ideea că literatura română contemporană este cvasi-inexistentă. „Avu dintr-o dată certitudinea că urmează să se transforme în fotoliu. Își vizualiză brațele slabe, imaginându-și că se vor rotunji treptat și vor deveni sprijin pentru alte brațe, ale unui posesor viitor ce se va așeza în fotoliu. Își imagina cu groază cum îi vor scoate apartamentul la vânzare și, găsindu-l pe el sub formă de fotoliu, îl vor vinde și va ajunge în posesia unui străin neglijent care își va vărsa bereau sau vinul pe spătarul său…” (Bogdan Munteanu, „Scări”).

Cu mențiunea foarte importantă că urmează Cele mai frumoase proze ale anului 2016, se poate concluziona că sevă există, că pasionați de a scrie există de asemenea că literatura noastră crește liber în paralel cu sindrofiile în cadrul cărora sunt onorați mereu și mereu aceiași autori, chit că au împlinit 90 de ani și tot rescriu (și tot relansează) variațiuni pe temele acelorași cărți pe care le-au publicat în secolul trecut. Așteptăm, așadar, în cartea următoare a lui Alexandru Petria, zvâcnetul de veac XXI al unor texte semnate de Alina Nedelea, Ana Barton, Aurora Cristea, Bogdan Munteanu, Cezar Pârlog, Cristina Nemerovschi, Doina Ruști, George Arion, George C. Dumitru, Horia Dulvac, Ioan Florin Stanciu, Ion Nete, Ladislau Daradici, Lucian Pop, Maria Nițu, Marian Drumur, Marian Ilea, Nicolae Iliescu, Radu Țuculescu, Raluca Bătănoiu, Răzvan Petrescu, Robert Nuțu, Ștefan Jurcă, Teodora Matei și Voichiţa Pălăcean-Vereş.