Editura Humanitas va asteapta la Libraria Humanitas de la Cismigiu joi, 17 martie, ora 19, la lansarea cartii “Deznadajduita muiere n-au fost ca mine“. Femei, onoare si pacat in Valahia secolului al XIX-lea de Nicoleta Roman, un nou volum aparut in seria “Societate & civilizatie” a Editurii Humanitas.
La eveniment vor participa Nicoleta Roman, doctor in istorie, specialist in istorie sociala, microistorie si istoria familiei, cercetator la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” din Bucuresti, Constanta Vintila-Ghitulescu, doctor in istorie si civilizatie la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris; cercetator la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”, Silvia Marton, doctor in stiinte politice la Universitatea din Bologna; lector universitar la Facultatea de stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti, si Gheorghe Lazar, doctor in istorie al Universitatii Laval, Québec, cercetator la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”. Dezbaterea va fi moderata de Catalin Strat, redactorul volumului.
Accesul se face pe baza unei rezervari la numarul de telefon 021 311 40 01 sau la adresa de email cismigiu@humanitas.ro, in limita celor 100 de locuri disponibile, pana la data de 17 martie, ora 18.30.
Aceasta carte recupereaza din catagrafiile, condicile ecleziastice, actele cancelariilor domnesti si actele de procedura ale tribunalelor din prima jumatate a secolului al XIX-lea istoria dureroasa si discreta a femeilor muntene. De neam ales, taranci sau femei pripasite la oras, romancele se confrunta cu normele create si impuse de barbati. In fata autoritatilor laice si bisericesti, cand se despart de sotii cu care traiesc rau, cand se lasa rapite de iubitii pe care familiile lor nu-i accepta, cand sunt judecate pentru infanticid, pentru adulter, pentru furtisaguri marunte, pentru vrajitorie sau pentru prostitutie, trebuie sa se arate umile. Pacatele pe care le savarsesc reprezinta nu doar nelegiuiri sau rataciri omenesti, ci si o pata adusa onoarei barbatilor care le au sub obladuire: tati, frati, soti. De aceea, pedepsele pe care le primesc nu sunt din cale-afara de aspre, dar sunt infamante: insemnarea la nas sau plimbarea si bataia in public.
Aceste “deznadajduite muieri” vor scapa de obligatia respectabilitatii doar odata cu aparitia legislatiei moderne, odata cu emanciparea profesionala sau facand pasul fara intoarcere in lumea prostitutiei. Dar pana atunci, de cele mai multe ori, in jalbele lor isi spun “ticaloasa de mine”, o expresie care cuprinde slabiciunea genului lor, neputinta si asumarea raului pe care barbatul il vede in ele.
