Ding visează, de Yan Lianke

Într-o zi, un european i-a oferit unui micuț chinez îndoctrinat în comunism de la grădiniță o cutie cu bețișoare. Ore mai târziu, copilul, care în principiu ar fi trebuit să le împartă cu colegii, avea cutiuța bine îndesată în buzunarul propriu. Căci ce este mai puternic pe lume decât instinctul de proprietate și pornirea spre profitul personal?…

De la această întâmplare independentă de ficțiune poate porni alaiul de observații care se desprind după o lectură de toată savoarea și de un tragism năucitor tratat într-o manieră captivantă: Ding visează. Cine sau ce este Ding și despre ce anume reverie este vorba?

Povestea din Ding visează este a unei familii chineze; patriarhul, un bătrân lipsit de scrupule, fost profesor, a fost primul care i-a convins pe sătenii din Ding să se lase de agricultură și să facă un profitabil comerț cu… sânge. Fiul său cel mare a evoluat într-un „om de afaceri” fără morală și fără remușcări. Mezinul familiei, implicat în aceași ocupație, este cel care va continua să vândă sânge și când acesta este infectat cu SIDA. De aici începe totul…

În jurul membrilor acestei familii care își va primi pedeapsa pentru imoralitatea crudă defilează o serie întreagă de personaje, toate legate, fiecare cu povestea proprie, de infamul comerț cu sânge infestat. Cercul vicios este literalmente pe viață și pe moarte, în el intrând soțiile comercianților, copiii lor, cei care au luat virusul, cei care au rămas neatinși… Mai departe, este extrem de captivant tabloul obiceiurilor și tradițiilor locale suprapuse peste strania situație: cum să-ți permiți un sicriu pentru un membru al familiei, indiferent de cauza decesului, dacă nu ești în macabrul circuit comercial; cum să aranjezi căsătoriile între copii sau cum să îngropi un soț bolnav departe de soția care a murit din cauze naturale – ar rămâne singur în viața de apoi…

Imaginea epidemiei este sumbră și cinică, dar nu aceasta este focalizarea narațiunii din Ding visează, ci felul în care cei care rămân în viață continuă cu acest comerț, continuă să fure, să intimideze, să comploteze și, până la urmă, să ucidă.

Toate ingredientele literaturii chineze contemporane sunt prezente la scară mare în Ding visează – puterea, banii, proprietatea mai presus de orice (nu doar a celor vii, ci și a celor trecuți în neființă), iubirea și trădarea, atotputernicia autorităților. Tot acest ansamblu întunecat și vicios are și spoturi de lumină, cum ar fi tinerii infectați care se îndrăgostesc și vor face tot ce pot pentru a divorța, astfel încât să-și petreacă (măcar) eternitatea împreună, actorul amator care cântă neîncetat pentru a-i alina pe suferinzi în nopțile de agonie, ultima dorință a unui muribund de a-i cumpăra soției o jachetă roșie pe care i-o promisese la nuntă… Chiar dacă aceste licăriri de umanitate nu schimbă crunta situație, un povestitor de talia lui Yan Lianke oferă garantat delicii literare oricui – și realiștilor, și romanticilor, și amatorilor de povești senzaționale, și celor cu apetență pentru cotloanele de magie ale existenței umane.