Înaintea lui Turow, avocaţii, ca personaje, erau periferici, cam luaţi în râs, subevaluaţi şi consideraţi de o moralitate îndoielnică. De trei decenii, acest segment literar este revigorat şi pus în adevărata lumină de cel care dădea lovitura cu bestseller-ul „Prezumţia de nevinovăţie” şi care de atunci nu s-a mai clintit de pe podiumul scriitorilor contemporani de thrillers. Este şi cazul poveştii „Erori judiciare”, care îl are în prim-plan pe Arthur Raven, avocat de succes într-o corporaţie, dar care suferă în tăcere pentru că nu este mai chipeş şi mai spectaculos. Nucleul complotului este o mărturisire a suspectului Rommy Gandolph, care l-a dus în postura de a fi condamnat pentru crimă.
Ce urmează? După multe ezitări, Raven preia cazul lui Gandolph, într-o ultimă încercare de a-l salva de la executare. Avocatul care s-a remarcat la locul de muncă printr-o îndârjire a căutărilor îşi dă măsura şi aici. Prizonierul spune mereu şi mereu că nu a comis cele trei crime. Dar acuzarea este dură, pragmatică, are o mărturisire la dosar şi în echipă pe procuroarea Muriel Wynn, asistată de poliţişti de calibru. La fel de reticent intră iniţial în scenă şi magistratul care a judecat iniţial cazul şi care imediat după aceea a fost întemniţat pentru corupţie. Pas cu pas, devine un aliat al apărării.
Zece ani au trecut de la momentul 1991 şi de la toate evenimentele care au dus la condamnarea lui Gandolph. Accentul cade pe conjunctura în care a fost făcută (şi obţinută) mărturisirea, Turow reuşind magistral să transpună, prin Raven, toată emoţia descoperirii hibelor din acest caz – aşa-numita „nebunie” a acuzatului, zelul poliţistului care a investigat cazul, legătura personală a procuroarei cu acesta, comportamentul bizar al mai multor martori etc. Este urmată de emoţia intensă indusă cititorului de lupta cu o prezumţie de vinovăţie. Este Gandolph vinovat? Se va putea demonstra asta în ciuda probelor din dosar? Va reuşi operaţiunea de salvare?
Alte tablouri vin să-l completeze pe cel principal (comunitatea locală din Kindle County, cu toţi micii escroci, poliţiştii compromişi şi sărmanii care o alcătuiesc, poveştile de dragoste care se ivesc pe parcurs şi, fireşte, misterul în sine). Personajele sunt veridice şi creionate cu grijă, iar practica judiciară personală a autorului, care a fost cândva avocat pro-bono, este un imens câştig pentru poveştile sale pe care nu le mai laşi din mână, pentru că interacţiunea dintre lege şi oameni nu doar fascinează, dar este şi omniprezentă în viaţa tuturor.
Cartea Erori judiciare, de Scott Turow poate fi cumpărată cu reducere de la Elefant, eMAG sau Libris.
