Evreii și cuvintele, de Amos Oz, Fania Oz-Salzberger

Amos Oz este, fără îndoială, unul dintre cei mai respectați scriitori evrei. Reputația sa excede cadrul național și de câțiva ani se află pe lista scurtă a candidaților la Premiul Nobel. Bookuria se oprește astăzi la cavalcada de abordări cvasi-ironice pe care autorul a pus-o în interiorul volumului Evreii și cuvintele (bestseller, firește) cu ajutorul fiicei sale, Fania Oz-Salzberger. Cei doi iau în discuție credința strămoșilor, obiceiul unor învățați de a repeta la nesfârșit aceleași glume, conaționalii care trăiesc în Israel dar creează în limba engleză etc., etc.

Scriitorul este profesor de literatură, fiica sa de istorie, iar combinația dă la iveală o manieră unică, inedită, de a aborda motivele rezistenței și continuității poporului evreu. Să fie faptul că se consideră „poporul ales”? Autorii spun că nu are nimic de-a face cu inspirația divină, ci este vorba despre cuvinte – inventate, articulate, scrise în formă biblică. Verbele, adverbele, adjectivele și pronumele au dus la alfabetizare, care a generat cunoaștere și s-a transformat în rezistență în fața vremurilor.

Cei doi autori ai cărții Evreii și cuvintele pun în lumină faptul că primele două „lucruri” capitale pentru orice evreu sunt copiii lui și Cartea sfântă. În oricare timpuri și în orice conjuncturi, fac apel la acest „Panteon al înțelepciunii” în care citesc propoziții, paragrafe, capitole, proză și poezie. Sunt cu miile și sunt eterne.

Circular și ciclic, din nou și din nou, tatăl și fiica demonstrează că evreii dintotdeauna au pendulat între extremele credinței și îndoielii. „Literatura evreilor, de la scripturi la stand-up, etalează o nesfârșită plăcere a afirmației contrare, a replicii. Această ireverență a vorbirii are rădăcini în obiceiul constant al deliberării raționale și în sentimental profund al importanței cuvintelor”. Iar exemplele sunt nenumărate, de la lupta îngerilor cu demonii la Einstein, care a redefinit spațiul și timpul, dar afirma că „Dumnezeu nu joacă zaruri cu Universul”, la Freud, care spunea că religia tatălui său este „o iluzie”, dar a rămas membru al „B’nai Brith”… „Cine este un evreu? Oricine se luptă cu întrebarea cine este un evreu”, citim cu interes.

Pe de altă parte, autorii consideră că religia veche a evreilor este în scădere constantă de intensitate, fiind înlocuită cu un umanism educat. „Ca atei evrei, vedem religia ca pe o mare invenție a omenirii”…

 

„Cred că grecii au avut o mulțime de protagoniști ai dramei, comediei, tragediei, filosofiei și, desigur, ai istoriei; evreii au avut încă și mai mulți. Vorbesc cantitativ, nu neapărat calitativ. Biblia este plină de personaje, bărbați și femei, care încearcă să-și facă loc în istorie și mulți au reușit. Așa că întotdeauna noi am fost o colectivitate vocală și argumentativă. Ne place asta și dorim să rămânem astfel” (Fania Oz-Salzberger)

 

„Dacă luăm afirmația «cu un dram de sare», cred că nu se pot găsi doi evrei care să fie de acord unul cu celălalt asupra unui subiect. Este greu și să găsești un evreu care să fie de acord cu el însuși, pentru că fiecare are o minte și un suflet divizate, fiecare este ambivalent. Civilizația noastră este una a disputei, a contrazicerii și a argumentației” (Amos Oz)

Cartea Evreii și cuvintele, de Amos Oz, Fania Oz-Salzberger poate fi cumpărată cu reducere de la Elefant, Libris, eMAG sau Cărturești.