Piața de carte din România în cifre: ce știm și ce nu știm

România nu are o statistică oficială a vânzărilor de carte. Nicio instituție nu numără câte exemplare se vând într-un an și nici cât plătesc cititorii pe ele. Ce se poate măsura sunt bilanțurile editurilor, sondajele despre lectură, activitatea bibliotecilor și numărul de titluri înregistrate. Am pus cap la cap aceste surse publice. Imaginea care rezultă este a unei piețe care a stagnat în 2025, cu profituri în scădere, într-o țară în care se citește cel mai puțin din Uniunea Europeană.

1. 186,2 mil. € cifra de afaceri cumulată a 101 edituri în 2025, +1,5% față de 2024 (Forbes România)
2. 11,4% marja netă a acelorași edituri în 2025, cea mai mică din seria 2021–2025 (Forbes România; calcul Bookuria pentru 2021–2022)
3. 29,5% dintre românii de peste 16 ani au citit cel puțin o carte în 2022, ultimul loc în UE; media UE: 52,8% (Eurostat)
4. 56,2% din afacerile celor 101 edituri revin primelor zece, în 2025; în 2022 erau 48,2% (Forbes România)
5. 5% → 11% cota de TVA la carte, de la 1 august 2025
6. 7.877 de biblioteci (unități administrative) în 2025, cu 495 mai puține decât în 2022 (INS)

Cât valorează piața de carte

Cea mai bună aproximare disponibilă este suma bilanțurilor editurilor incluse în topul anual al revistei Forbes România. Pentru 2025, cele 101 edituri au raportat o cifră de afaceri cumulată de 186,2 milioane de euro, cu 1,5% mai mult decât în 2024. Profitul net cumulat a scăzut cu 15,5%, la 21,2 milioane de euro.

După creșterea de 16% din 2024, afacerile s-au oprit practic pe loc. Forbes explică ambele evoluții în primul rând prin prețuri: în 2024, prin scumpirea cărților, pe fondul costurilor mari de tipărire; în 2025, editurile au vândut mai puține exemplare, dar la prețuri mai mari. Cifrele sunt nominale, în euro, și nu sunt ajustate cu inflația.

Estimările Bookzone provin din interviuri publicate de Forbes România în 2023 și 2025.

Seria are două limite. Prima: numărul și componența editurilor diferă de la un an la altul, așa că totalurile nu sunt perfect comparabile. A doua: cifra de afaceri a editurilor nu este totuna cu piața de carte. Ea include manuale, auxiliare școlare și alte activități, dar nu include adaosul librăriilor.

În lipsa unei statistici oficiale, circulă și estimări ale unor companii din piață. În 2023, Bookzone evalua piața din 2022 la 172,5 milioane de euro. În 2025, aceeași editură vorbea despre 100 de milioane de euro în 2023 și 120 de milioane în 2024. Cele două serii nu se potrivesc între ele și nu au o metodologie publică, așa că nu le putem folosi ca măsură a pieței.

Cine sunt cei mai mari jucători

Bookzone, descrisă de Forbes drept o companie integrată de editare, distribuție și comerț online de carte, a raportat în 2025 afaceri de 23,7 milioane de euro, cu 20,8% mai mult decât în 2024, și cel mai mare profit net din piață, 3,95 milioane de euro. Grup Editorial Litera a avut 20,4 milioane de euro (−2,7%).

Sursa: Forbes România (29.06.2026), Termene.ro, informat.ro. Valorile marcate cu ≈ sunt calculate de Bookuria: valoarea pe 2024 înmulțită cu variația raportată de Forbes pentru 2025 (Grupul Editorial Art +1,3%, Art Klett −15,2%, Humanitas −8,9%) sau, pentru Paralela 45, cifra în lei de pe Termene.ro la cursul mediu BNR (5,04 lei/euro). Lista nu este un clasament complet.

Piața se concentrează. Primele zece edituri au avut 56,2% din cifra de afaceri a celor 101 monitorizate în 2025, față de 48,2% în topul pe 2022 (105 edituri). Numărul editurilor pe pierdere a crescut de la 13 în 2024 la 17 în 2025. Între editurile cu afaceri în scădere în 2025 se numără Booklet (−15%), Nemira (−12,5%) și Editura Didactică și Pedagogică (−20,4%).

Printre editurile mari se află și unele cu activitate educațională importantă, precum Art Klett, Grupul Editorial Art și Paralela 45. Este încă un motiv pentru care topul editurilor nu descrie fidel piața cărților cumpărate de cititori.

Prețuri mai mari, profituri mai mici

Marja netă a editurilor din topul Forbes, adică profitul raportat la cifra de afaceri, a coborât în 2025 la 11,4%. Este cea mai mică valoare din seria 2021–2025.

Sursa: Forbes România, topurile editurilor 2021–2025. Marjele pentru 2021 și 2022 sunt calculate de Bookuria din valorile publicate. Pentru 2024, Forbes a raportat inițial un profit de 25,3 milioane de euro (marjă de circa 13,7%); 14% este valoarea dată în topul pe 2025.

De la 1 august 2025, cota de TVA la carte a crescut de la 5% la 11%. Bilanțurile pe 2025 includ doar cinci luni cu noua cotă, deci nu arată încă efectul complet. Nici scăderea marjei nu se poate pune doar pe seama TVA: Forbes amintește și costurile de producție, inflația și deprecierea leului.

Din 2024, companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro plătesc și impozitul minim pe cifra de afaceri (Legea 296/2023). Între ele se află Librăriile Cărturești, care au afirmat, într-o declarație publică din septembrie 2025, că 80% din pierderile din primul semestru au venit din acest impozit și că librăriile lucrează cu o marjă de profit de 2–3%. Cifrele aparțin companiei și nu au fost verificate independent.

O țară care citește puțin

Potrivit Eurostat, în 2022 doar 29,5% dintre românii de 16 ani și peste au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni. Este cel mai mic procent din Uniunea Europeană, unde media a fost de 52,8%. Statistica include cărțile electronice și audio, dar nu și manualele sau cărțile citite pentru serviciu. Datele provin dintr-un modul special al anchetei EU-SILC, care nu se repetă anual.

Include cărțile electronice și audio; exclude manualele și cărțile citite pentru serviciu. Pentru Germania nu există date.

Sondajele naționale indică aceeași tendință, dar cifrele lor diferă. Barometrul de Consum Cultural 2024 al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), realizat pe adulți de 18 ani și peste, a fost rezumat diferit în presă: Forbes România titra că 46% dintre români nu au citit nicio carte în ultimul an, iar în textul aceluiași articol apare că 26% au citit cărți. Până la verificarea în raportul integral, nu folosim aceste procente drept cifră de referință. Diferențele dintre sondaje țin și de metodă: eșantion, vârstă, formularea întrebării.

Despre cumpărători există și mai puține date. În 2019, Asociația Editorilor din România afirma, citând Eurostat, că cel mult 1,3 milioane de români cumpără măcar o carte pe an. Nu există un studiu național care să urmărească anual cine cumpără cărți și ce.

Bibliotecile: mai puține, la fel de folosite

Numărul bibliotecilor, socotite ca unități administrative, a scăzut de la 8.372 în 2022 la 7.877 în 2025, potrivit Institutului Național de Statistică. (Numărate ca biblioteci, nu ca unități administrative, au fost 7.957 în 2025.) Numărul volumelor împrumutate a rămas însă aproape constant, în jur de 19 milioane pe an, iar al utilizatorilor activi, la circa 2,4 milioane.

Valorile pentru 2022 sunt deduse din diferențele raportate de INS pentru 2023. Utilizatori activi: circa 2,4 milioane în fiecare an.

Colecțiile sunt distribuite inegal. În 2025, bibliotecile din mediul urban dețineau circa 121 de milioane de volume, iar cele din mediul rural, circa 31 de milioane. Mai mult de jumătate dintre utilizatori (54,3%) au folosit biblioteci școlare. Biblioteca Națională a României a avut în 2025 un buget de 7.127,67 lei pentru achiziția de carte pentru propriile colecții; raportul ei anual vorbește despre o subvenție bugetară „în scădere masivă”.

Câte cărți apar

În 2025, Biblioteca Națională a atribuit 36.672 de coduri ISBN, iar prin Depozitul legal au intrat 19.991 de titluri de carte și alte documente neperiodice tipărite. Codul ISBN arată intenția de a publica o carte; Depozitul legal arată ce a ajuns efectiv la bibliotecă. Niciuna dintre cele două cifre nu spune nimic despre tiraje sau vânzări.

Despre tiraje nu există date oficiale. O indicație recentă este o declarație a directorului general al Curtea Veche Publishing, potrivit căruia tirajele medii ale ficțiunii românești sunt sub o mie de exemplare. Afirmația nu poate fi verificată independent.

Ce se știe despre 2026

Pentru anul în curs nu există încă date financiare: bilanțurile pe 2026 se depun în 2027. Există doar declarații ale editorilor, precum interviul acordat de Barna Nemethi, directorul general al Curtea Veche Publishing, revistei Forbes România (realizat pe 7 iulie, publicat pe 15 septembrie 2026). Potrivit acestuia:

1. consumul de carte ar fi scăzut „cu două cifre” procentuale din septembrie 2025, iar 2026 ar fi primul an cu efectul complet al TVA;
2. programele „Vouchere culturale pentru elevi” și „O carte pentru fiecare elev”, prevăzute în Legea învățământului, au fost amânate pentru anul școlar 2027–2028, din motive bugetare;
3. la Bookfest, în iunie 2026, au fost aduse aproape un milion de volume și circa trei mii de titluri noi.

Sunt afirmațiile unui participant la piață, nu măsurători. Le vom putea verifica abia când apar bilanțurile.

Ce nu știm

La data acestui articol, următoarele întrebări de bază nu au un răspuns din date publice verificabile:

1. cât valorează vânzările de carte cu amănuntul, în lei și în exemplare, în orice an;
2. cât s-au schimbat vânzările în 2026, după majorarea TVA;
3. ce parte din vânzări se face online și ce parte în librării, cât reprezintă cărțile electronice și audiobook-urile;
4. care sunt tirajele medii, pe titlu și pe gen;
5. cât din cifra de afaceri a editurilor vine din manuale și auxiliare școlare.

În alte țări, astfel de întrebări au răspuns datorită unui panel de vânzări pe coduri ISBN, alimentat de librării. În România nu există un asemenea instrument.

Am folosit doar surse publice: statistică oficială (Eurostat, INS, Biblioteca Națională), sondaje (INCFC), bilanțuri publicate de Forbes România și Termene.ro, declarații publice ale companiilor și ale oamenilor din piață. Fiecare cifră are sursa și perioada la care se referă. Valorile calculate de noi sunt marcate cu „≈” sau „calculat”. Declarațiile oamenilor din piață sunt atribuite explicit și nu sunt prezentate drept date. Sumele în euro sunt cele din surse, convertite de acestea la cursul mediu BNR al anului.

Surse

1. Forbes România – Top 101 edituri din România, bilanțurile pe 2025, publicat 29.06.2026.
2. Forbes România – topurile editurilor din anii anteriori (anul bilanțurilor, data publicării): 2024, 24.06.2025; 2023, 04.07.2024; 2022, 19.06.2023; 2021, 22.06.2022; 2019, 19.08.2020; 2018, 19.06.2019; 2014, 24.06.2015.
3. Forbes România – estimările Bookzone despre piață: interviu Florin Enceanu, 15.08.2023; piața în 2023–2024, 03.02.2025.
4. Termene.ro – Editura Paralela 45, bilanț 2025.
5. Eurostat – lectura de cărți în UE, date 2022 (setul ilc_scp27), publicat 09.08.2024.
6. INCFC – Barometrul de Consum Cultural 2024, lansat 26.11.2025; rezumat Forbes România, 28.11.2025.
7. INS – Activitatea unităților cultural-artistice în 2025, via Forbes România, 29.06.2026; ediția 2024 (INS).
8. Biblioteca Națională a României – Raport de activitate 2025, aprilie 2026.
9. Edupedu – declarația Librăriilor Cărturești despre impozitul pe cifra de afaceri, 03.09.2025.
10. Profit.ro – Asociația Editorilor din România despre cumpărătorii de carte, 18.10.2019.
11. Forbes România – interviu cu Barna Nemethi, Curtea Veche Publishing, realizat 07.07.2026, publicat 15.09.2026 (declarații, nu date).

Cum ți s-a părut?

📚Vreau s-o citesc0 ❤️Mi-a plăcut0 😂M-a amuzat0 🤯M-a uimit0

Ai găsit o cifră greșită sau o sursă mai nouă? Scrie-ne și corectăm, cu mențiune în articol.

Comentarii

Încă niciun comentariu. Spune-ne ce crezi!

Vrei să spui ce crezi? Comentariile se scriu din contul gratuit de cititor.

Intră în cont Fă-ți cont gratuit