Reperele geografice nu sunt deloc de neglijat când privim spre evoluţia ideilor, voinţei şi şanselor oamenilor, într-un cuvânt a istoriei lor. O demonstrează Robert D. Kaplan în Răzbunarea geografiei, o carte-eveniment, care pune accentul pe felul în care munţii, apele şi văile de fiecare zi ne modelează destinele ca naţiuni şi popoare.
Subtitlul – relevant, de altfel – al cărţii este „Ce ne spune harta despre conflictele care vin şi bătălia împotriva sorţilor”… Pentru a argumenta toate acestea, autorul îşi începe fiecare capitol cu creionarea şi apoi „citirea” formelor de relief asemeni unui ghicitor în liniile palmei. Cercetător pasionat şi jurnalist de calibru, Kaplan reînvie ideea unor vizionari ca Halford J. Mackinder, care încă din 1904 avertiza că a deţine controlul nucleului Eurasiei va determina soarta imperiilor. Incredibil de adevărat dacă privim spre focarele actuale şi ambiţiile Moscovei, nu-i aşa? La rândul lor, Alfred Thayer Mahan sau Nicholas J. Spykman puneau de asemeni problema eternelor conflicte umane în termeni exacţi ca bătălia putere navală-forţe terestre (doar privind spre zona Asia-Pacific ne dăm seama că nu s-au schimbat decât armamentul şi generaţiile de luptători de la competiţia antică Sparta versus Atena…). Chiar dacă aceşti gânditori au fost contestaţi din varii motive, Kaplan accentuează faptul că liniile fundamentale ale aprecierilor lor ţin de elementele geografice fixe şi contribuţia lor la tot ceea ce a însemnat alegere strategică umană.
Şi, ca să nu fie dubii, autorul „arată dovezile”, acele predicţii care s-au împlinit, surclasând gândirea convenţională. De pildă, Mediterana este văzută astăzi ca „un conector” între sudul Europei şi nordul Africii, exact cum era în antichitate. Actuala criză a refugiaţilor care au venit în valuri spre Europa este doar un element care îi dă dreptate… Mai departe, crearea Uniunii Europene şi extinderea ei au schimbat radical, inclusiv din perspectivă geografică, geopolitica mondială. Un singur exemplu: Ungaria nu mai are la frontiera externă estică un râu, ci munţii din România, la rândul ei membră a UE. „Aceeaşi geografie este la comanda relaţiilor tensionate dintre Rusia şi China, indiferent cât s-ar strădui cele două guverne să se apropie din motive strategice”, punctează în continuare Kaplan. Cât despre Orientul mijlociu, este suficient să ne gândim cât a contat relieful unui stat ca Afganistan în războiul mondial împotriva terorismului…
„O Eurasie organică şi unită ar cere, pentru balansare, o Americă organică şi unită”, consideră Kaplan. Cum ar putea interveni decisiv geografia în aceste proiecţii aflaţi citind despre „răzbunarea” ei.
Cartea Răzbunarea geografiei, de Robert D. Kaplan poate fi cumpărată cu reducere de la Elefant, Libris sau eMAG.
