Ce înseamnă, de aproape 100 de ani, hegemonia Americii? Ce a generat ea? Cum a transformat lumea pe care a influenţat-o? Există nenumărate păreri pro şi numeroase altele contra efectelor pe care marea putere mondială le-a generat prin acţiunile sale.
Carte publicata in 2015 la Humanitas- Data aparitiei: Mai 2015
- Colectia Istorie
- Traducator: S.G. Dragan
- Tip coperta: Brosata
- Format: 130×200
- Numar pagini: 17
- ISBN: 978-973-50-4837-2
- Cumpara cartea cu reducere
Carte publicata in 2015 la HumanitasTabăra celor care susţin că „Lumea clădită de America” este una a democraţiei şi a progresului s-a îmbogăţit cu o nouă carte-argument. Reflectând asupra evenimentelor istorice recente şi mişcărilor geopolitice contemporane, Robert Kagan, unul dintre cei mai citaţi autori americani, imaginează o lume din care America s-ar retrage pentru a se concentra pe problemele sale interne. Aşadar, o întrebare pe care puţini oameni obişnuiţi şi-o pun: ce s-ar întâmpla dacă SUA ar înceta de mâine să intervină în jocul mondial? Lăsând la o parte faptul că acest lucru este puţin probabil dacă ne gândim doar la bancherii de pe Wall Street şi controlul lor asupra lumii, să facem totuşi un exerciţiu de imaginaţie la care ne provoacă lucrarea.
Kagan admite că lumea modernă nu este un rezultat exclusiv al influenţei americane; este prea mare şi prea diversă pentru mandatul de dominaţie al unei singure ţări. Dar America reprezintă un mix de caracteristici unice. Astfel, poziţionarea ei geografică i-a creat necesara depărtare de celelalte puteri mondiale, aspect important când vine vorba despre ameninţări teritoriale. Apoi, amestecul ei de capitalism şi democraţie îi susţine interesele internaţionale. În fine, dar nu în cele din urmă, ci poate chiar dimpotrivă, cel mai important aspect: extrordinara capacitate militară a acestei ţări. Este un cumul de date specifice care „au edificat un anume tip de ordine mondială şi care ar fi putut fi cu totul altfel dacă o altă putere şi-ar fi asumat rolul Americii”.
Aşadar, dacă America ar dispărea din marele joc geopolitic, ce s-ar întâmpla? Kagan susţine că nicio altă putere nu ar putea să suplinească golul singură. Candidatul imediat următor ar fi China, care are însă rivalităţi cu ţările vecine, iar consecinţele, în opinia autorului, nu ar putea fi decât două: ori aceste state s-ar pleca în faţa Chinei, ori ar începe un război fatal. Din păcate, după cum se poate bănui, a doua variantă este mai plauzibilă, întrucât unul dintre vecinii Chinei este… Rusia. O altă putere care s-ar alinia la un asemenea eventual start ar fi Uniunea Europeană. Dar evenimentele din Kosovo au demonstrat că blocul comunitar nu are interes de a exercita o conducere bazată pe intervenţie în forţă. În fine, un alt punct de mare influenţă este Orientul mijlociu, în special pe motiv de rezerve de hidrocarburi. În opinia lui Kagan, America ţine balanţa zonală astfel încât naţiunile locului să nu se încaiere, cu efecte directe asupra imenselor zăcăminte de aur negru. Pe scurt, autorul argumentează că singura opţiune viabilă pentru America este să-şi continue dominaţia, să fie în continuare prezentă militar mai pe tot globul, din raţiuni „economice şi umanitare”.
„Lumea clădită de America” se adresează oricui este interesat de poziţia globală a Americii, iar scopul lucrării este de a da frâu liber imaginaţiei şi a lua în considerare ce s-ar petrece dacă hegemonia americană ar înceta brusc (şi implicit să-i combat pe cei care promovează ideea unui declin al Americii). Pentru cei care se îndoiesc, cartea este o mărturie; pentru cei care cred, este o argumentaţie. Per ansamblu, cartea susţine faptul că hegemonia americană este un lucru bun, care a adus progres şi civilizaţie în multe locuri ale lumii, le-a stabilizat pe altele, a echilibrat situaţii explozive sau a atenuat interese corozive. Precum capitalismul, dominaţia mondială americană are o mulţime de defecte, dar lumea nu are ce altceva mai bun să pună în loc…
Roxana Ichim
