Recenzie: „Somerset”, de Leila Meacham – bumbac, blesteme și o căsnicie semnată ca un contract
Înainte de „Trandafiri”, a fost pământul. „Somerset” urmărește, din 1835 până în 1900, trei familii pornite spre Texas, o căsnicie din calcul și un blestem rostit de o mamă. Ce promite saga și ce spun criticii.

Unele romane încep cu o crimă, altele cu o scrisoare. „Somerset” începe cu o socoteală. Un tânăr fără moștenire, o fată cu prea multe convingeri pentru gustul tatălui ei și un plantator bogat care pune pe masă exact ce îi lipsește fiecăruia: unul are nevoie de bani și de pământ, celălalt de un ginere care să-i ia fiica, împreună cu scandalurile ei, cât mai departe de Carolina de Sud. Din această tranzacție rece, Leila Meacham crește o saga de peste șase decenii, cu bumbac, praf de drum, războaie și o dragoste care vine, dacă vine, pe drumul cel mai lung.
Înainte de trandafiri, a fost pământul
Cititorii români care au trecut prin „Trandafiri”, romanul care a făcut-o pe Leila Meacham cunoscută în 2010, știu deja finalul acestei povești, fără să știe cum s-a ajuns acolo. „Trandafiri” începe cu Mary Toliver, moștenitoarea plantației Somerset, care își pune pământul înaintea iubirii pentru Percy Warwick și se mărită, în cele din urmă, cu Ollie DuMont. „Somerset”, apărut în original în 2014, la Grand Central Publishing, merge înapoi la rădăcini, la înaintașii acestor oameni, la anul 1835 și la drumul care se termină, simbolic, în 1900, anul în care se naște Mary.
Este, așadar, un prequel în sensul cel mai literal al cuvântului: o fundație turnată sub o casă deja locuită. Vestea bună pentru cei care nu au citit „Trandafiri” este că fundația stă singură în picioare. Publishers Weekly nota că romanul „se susține singur”, ca saga istorică de mare respirație, iar recenzia de pe Bookreporter spune același lucru. Ordinea de lectură e deci la alegerea cititorului: cronologic, de la sămânță la floare, sau invers, ca un arheolog care află abia la sfârșit cine a pus prima piatră.
Trei familii, un convoi și un blestem
În centrul cărții stau trei nume care vor întemeia, împreună, un oraș întreg: Toliver, Warwick și DuMont. Silas Toliver este fiul mai mic al unui plantator din Carolina de Sud; plantația familiei îi revine fratelui mai mare, iar lui îi rămâne doar visul unui pământ propriu în Texas. Visul costă, iar costul are un nume: Jessica Wyndham. Tatăl ei, Carson Wyndham, îi oferă lui Silas banii de drum și o plantație în Texas, cu o singură condiție: căsătoria. Silas acceptă și renunță la Lettie, femeia pe care o iubește.
Jessica nu este o mireasă docilă, adusă în poveste ca bagaj. Este aboliționistă, într-o lume în care averea tatălui ei se măsoară în oameni înrobiți, și a ajutat deja un sclav să fugă. În ochii familiei, e o problemă de rezolvat prin căsătorie; pentru cel puțin doi critici, e personajul cel mai viu al cărții. Recenzia din Historical Novels Review, publicația Historical Novel Society, o descrie ca pe o femeie „surprinzătoare și cuceritoare”, iar Booklist, citat de BookBrowse, avertiza că după ea personajele care urmează au o sarcină grea: Jessica e greu de egalat.
Spre Texas, Silas pornește într-un convoi de căruțe alături de Jeremy Warwick, prietenul lui cel mai bun, iar pe fundal se aude o voce care va răsuna peste generații: Elizabeth, mama lui Silas, îi prezice fiului că pământul pentru care plătește un asemenea preț va fi blestemat. E un mecanism vechi cât tragedia greacă și eficient cât un ceas elvețian: din clipa aceea, cititorul nu mai citește doar ce se întâmplă, ci și ce se plătește. Publishers Weekly vorbește despre un blestem care urmărește familia Toliver de-a lungul mai multor generații, iar „Somerset” îl lasă să lucreze încet, ca apa în piatră.
Texasul, cu tot cu praful lui
Ținta drumului este Texasul de Est, unde familiile întemeiază orașul Howbutker, același din „Trandafiri”. Plantația Toliver primește numele care dă titlul cărții, Somerset. Istoria nu stă cuminte în fundal: pe parcursul romanului trec războiul cu Mexicul, atacurile comanșilor, bolile frontierei și, mai târziu, Războiul Civil American. Kirkus Reviews rezuma tonul cu o enumerare care sună aproape ca un afiș de film: „emoție din belșug”, inimi frânte, prietenii rupte și comanși înverșunați.
Pentru cine iubește genul, aici e marea promisiune a cărții: o epocă întreagă trecută prin viețile câtorva oameni, cu pământul ca personaj principal. Historical Novel Society laudă o narațiune „minuțios detaliată”, construită în jurul personajelor, și o numește „captivantă și de neuitat”. Bookreporter scrie că autoarea creează personaje „tridimensionale” și că romanul, în ciuda celor peste 600 de pagini ale ediției originale, se citește ca un „page-turner”. Ediția românească are 576 de pagini, așa că rămâne o carte grea, la propriu și la figurat.
Ce spun și ce reproșează criticii
Ar fi ușor să încheiem aici, pe valul laudelor. Dar o recenzie cinstită are nevoie și de vocea care nu aplaudă. Cea mai rece este a celor de la Kirkus Reviews: Meacham scrie „competent, dar fără prea multă strălucire”, iar cine deschide cartea așteptând o poveste din școala lui „Lonesome Dove”, westernul epic al lui Larry McMurtry, se va trezi mai degrabă pe teritoriul Barbarei Cartland, regina romanului de dragoste. Concluzia lor e totuși împăciuitoare: admiratorii autoarei, „și are mulți”, se vor bucura de acest prequel.
Booklist, tot după citatele preluate de BookBrowse, observa că, la fel ca multe romane-saga care se întind pe mai multe generații, „Somerset” mizează pe amploare mai mult decât pe adâncime și că povestea pierde puțin din suflu când primii eroi lasă scena urmașilor lor. Pentru unii cititori, asta e chiar plăcerea genului: o panoramă, nu o radiografie. Pentru alții, e prețul.
Comparația care revine cel mai des este, previzibil, „Pe aripile vântului”: Bookreporter amintește că atât „Trandafiri”, cât și „Somerset” au fost puse alături de romanul Margaretei Mitchell, iar editura americană l-a prezentat ca pe o întâlnire între „Pe aripile vântului” și „Culoarea sentimentelor”. Sunt comparații de copertă, mari cât o fațadă de catedrală; le luăm ca pe o indicație de gen, nu ca pe un verdict. Pe Goodreads, unde votează cititorii, nu criticii, „Somerset” avea, la sfârșitul lui octombrie 2026, o notă medie de 4,22 din 5, din peste 7.000 de evaluări. Publicul, cum se vede, a urcat în căruță fără prea multe ezitări.
Autoarea care a găsit saga la vârsta pensiei
Povestea Leilei Meacham ar putea fi ea însăși un capitol de roman. Născută în 1938, la Minden, în Louisiana, a crescut în Texas, a fost profesoară de engleză la liceu și a trăit la San Antonio. În anii ’80 publicase trei romane de dragoste, după care declarase că scrisul cărților „nu e chemarea ei”. Chemarea a venit după ce s-a retras de la catedră: „Trandafiri” a apărut în 2010 și a ajuns pe lista de bestselleruri a New York Times. Au urmat „Tumbleweeds” (2012), „Somerset” (2014), „Titans” (2016) și „Dragonfly” (2019). Leila Meacham a murit pe 19 septembrie 2021, la 83 de ani.
E greu să nu vezi o simetrie între autoare și personajele ei: oameni care pornesc târziu, sau de jos, spre un pământ al lor și care învață pe drum cât costă un vis dus până la capăt.
Pentru cine este „Somerset”
Pentru cititorii care iubesc romanele-fluviu de familie, largi cât o deltă, cu generații care se transmit una alteia ca o moștenire grea; pentru cei care au citit „Trandafiri” și vor să afle de unde vine umbra care apasă peste familia Toliver; pentru cei care caută în romanul istoric mai ales oameni, iubiri și alegeri, nu tratate de istorie. Cine vrea frază cizelată la milimetru sau personaje sondate în adâncime poate găsi, după cum avertizează Kirkus și Booklist, că romanul preferă viteza diligenței în locul lupei. Cine vrea să fie dus de poveste are, la 576 de pagini, un drum lung și, după majoritatea celor care l-au făcut, unul bun.
„Somerset” apare la Editura Litera, în colecția Blue Moon (2021), în traducerea Oanei Celia Gheorghiu. Litera publicase romanul și în 2017, în colecția „Cele mai frumoase romane de dragoste”.
Pentru această recenzie am folosit descrierea editurii și recenziile publicate de Publishers Weekly, Kirkus Reviews, Historical Novel Society, Bookreporter și Booklist (prin BookBrowse); aprecierile despre stil și ritm le aparțin lor și sunt atribuite în text.
Cum ți s-a părut?
-
Litera.ro
54,99 lei
Cumpără
Prețuri actualizate zilnic. Bookuria primește un mic comision dacă cumperi după un click, fără cost în plus pentru tine.
Comentarii
Încă niciun comentariu. Spune-ne ce crezi!
Vrei să spui ce crezi? Comentariile se scriu din contul gratuit de cititor.


