Autor

Dan Lungu

prozator și sociolog (n. 1969)

Cărți de Dan Lungu în librăriiPrețurile de azi, de la librăriile online partenere

Despre Dan Lungu

O pensionară care ține cu dinții de amintirile ei din comunism l-a făcut pe Dan Lungu cunoscut și dincolo de granițe. Lungu, sociolog de meserie, a făcut din viața de zi cu zi a comunismului și a tranziției materialul unor romane cu umor, citite în țară și în străinătate.

S-a născut pe 15 septembrie 1969 la Botoșani și a terminat liceul acolo în 1988. A studiat sociologia la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (promoția 1995), cu stagii la Lille, Birmingham și Perugia, și-a luat doctoratul cu o teză despre relația scriitorilor cu regimul totalitar și a făcut studii postdoctorale la Paris. Predă la Facultatea de Sociologie din Iași din 1995, conferențiar din 2004. În 1996 a înființat la Iași grupul literar Club 8.

A debutat în 1996 cu volumul de versuri „Muchii”, dar s-a impus în proză: povestirile din „Cheta la flegmă” (1999), apoi „Raiul găinilor” (2004), un „fals roman de zvonuri și mistere” despre locuitorii unei străzi de provincie. Au urmat „Băieți de gașcă” (2005), „Sînt o babă comunistă!” (2007), monologul unei pensionare care își apără nostalgia în fața fiicei emigrate, „Cum să uiți o femeie” (2009), „În iad toate becurile sînt arse” (2011) și „Fetița care se juca de-a Dumnezeu” (2015), despre o fetiță lăsată acasă de mama plecată la muncă în străinătate. Ca sociolog a semnat, cu Radu Pavel Gheo, „Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism”.

„Sînt o babă comunistă!” a fost ecranizat de Stere Gulea (2013) și a apărut și în SUA, la Dalkey Archive Press („I'm an Old Commie!”, 2017). Cărțile lui au fost traduse în franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, maghiară, engleză și alte limbi; versiunea franceză a „Babei” a fost dublu nominalizată la premiile „Jean Monnet” (2008). Statul francez l-a făcut cavaler al Ordinului Artelor și Literelor (2011), iar „Fetița care se juca de-a Dumnezeu” a primit Premiul național pentru proză al Ziarului de Iași (2015). Din 2013 a condus Muzeul Național al Literaturii Române din Iași și a fost, cu Lucian Dan Teodorovici și Florin Lăzărescu, printre fondatorii festivalului FILIT. Între 2016 și 2020 a fost senator.

De unde să începi: „Sînt o babă comunistă!”. Emilia Apostoae îți povestește la persoana întâi de ce i-a fost bine în comunism, iar romanul te lasă pe tine să vezi unde o înșală memoria.

Profil scris de redacția Bookuria din surse publice (editura, presa culturală). Ați găsit o greșeală? Scrieți-ne.