Miorita sacra si profana

Acest studiu monografic arata ca Miorita e departe de a descrie o crima. Prin acest mit exemplar se face un carotaj exact si profund in framantarea sufleteasca a ciobanului aflat in preajma unui rit de initiere in misterele vietii, ale mortii si ale naturii, prin care el, alesul, se detaseaza de cele lumesti, pentru a se inalta sufleteste si spiritual spre fericire, pe o treapta sociala respectabila. Ciobanul simte si descrie nemurirea sufletului.

Eruditul scriitor Victor Ravini se sprijina pe lucrari de referinta ale unor savanti romani si occidentali, si a analizeaza 1 289 de variante ale Mioritei din perspectiva sinoptica, prin metoda comparativ-calitativa. Cercetatorul si artizanul acestui exemplar demers descifreaza simbolurile, metaforele si alegoriile diferit decat au fost intelese si interpretate acestea pana acum, si scoate la iveala elemente arhaice, cu aspect social si religios pre-crestin, caracteristice pentru epoca paleolitica. Demonstratia ca Miorita e mai veche decat Perechea de Ganditori de la Hamangia, ca a urmat evolutia limbii si s-a diversificat in mai multe variante, in functie de epoca si obiceiuri, e stralucita si originala.

Unele variante au fost partial deteriorate prin modificari si adaptari la conditiile sociale si economice ale rapsozilor. Continutul sacru din cele peste o mie de variante a alunecat spre un continut profan. La pas cu pauperizarea taranilor, versurile cu continut sacru si luminos au fost modificate in versuri cu continut juridic si intunecat, aproape.