Trăim în vremuri dintre cele mai dinamice în ce priveşte comerţul maritim – în patru decenii, s-a ajuns de la 2,5 miliarde tone transportate la peste opt miliarde tone, cam 90% din totalul schimburilor de mărfuri ale lumii. Şi totuşi, marea s-a îndepărtat din prim-planul mentalului colectiv, dintr-un motiv foarte simplu: nu mai reprezintă un sector major care angajează. Astăzi, o industrie care construia cariere a ajuns manevrată de tehnologii complexe care au redus la maximum prezenţa umană fizică într-un sector care cândva era piatră de hotar pentru miloane de destine. Aşa stand lucrurile, este cu atât mai binevenită cartea “Marea şi civilizaţia. O istorie maritimă a lumii” – o trecere în revistă a legăturii indestructibile dintre navigaţie şi civilizaţie.
Carte publicata in 2015 la Polirom- Cumpara cartea cu reducere
- Colectia HISTORIA
- Traducator: Dana Badulescu, Radu Andriescu
- Tip coperta: Brosata
- Format: 165×235
- Numar pagini: 616
- ISBN: 978-973-46-4186-4
Timp de secole, flota comercială a fost motiv de profituri, hegemonie şi mândrie naţională petru multe state ale lumii. Azi, această conexiune a dispărut; vasele şi porturile sunt deţinute de companii multinaţionale.
Tocmai de aceea lucrarea lui Lincoln Paine, “Marea şi civilizaţia. O istorie maritimă a lumii”, îşi propune planul ambiţios – care i-a şi reuşit, de altfel – de a reflecta lumea marinarilor de la vechile populaţii din Oceania la containerele computerizate ale zile de astăzi. Fără să subevalueze superioritatea maritimă occidental a ultimelor 500 de ani, autorul examinează istoria maritimă a lumii dând importanţa cuvenită şi unor nume célèbre ca Drake sau Nelson, ca şi flotelor Asiei şi mişcărilor navale din Oceanul Indian sau Arabia.
Motivul este simplu şi pe deplin ilustrat de descoperirea unei epave scufundate în anul 826 î. Hr.: fusese construită în Golful Persic din mahon adus din Africa şi tek din India; încărcătura era constituită din 60.000 de vase ceramic produse în China, împodobite cu desene de cobalt Persian şi împachetate în vase vietnameze. Aşadar, globalizare în toată regula din cele mai vechi timpuri şi pornită din Asia. Bogăţia vestului îi atrăgea ca un magnet pe temerarii marinari ai antichităţii, iar oamenii mării din Europa tânjeau după comorile exotice ale estului.
Singura diferenţă este că în vest a existat obiceiul ca vasele comerciale să aparţină statului, astfel devenind o forţă formidabilă. În condiţiile în care în lumea prezentului acest binom a dispărut, experienţa milenară diferită a Asiei devine relevant. Este suficient să privim la expansiunea chineză în marile porturi europene, de la Rotterdam la Pireu, ca să fie limpede că o lume a dispărut cu cutumele ei şi o alta, care nu este tipic occidentală, renaşte în lumea mărilor şi a comerţului maritim.
Cumpara cartea “Marea şi civilizaţia. O istorie maritimă a lumii”, cu reducere, de la Elefant.
Roxana Ichim
Leave a Reply