În toate locurile imaginabile – magazine de toate soiurile, locuri de pariat, pieţe, cafenele, în lumină şi la umbră, în centrul Vienei şi la frontiera cu Rusia, peste tot este afişat chipul aspru, cu ochi albaştri tăioşi, al Împăratului. De oriunde este aplasat, acesta priveşte spre sloveni, croaţi, maghiari, germani, italieni, polonezi şi ucraineni ca un stăpân care cere loialitate şi pare singurul element rămas să ţină laolaltă un imperiu aproape dezintegrat: Austro-Ungaria.
Marşul lui Radetzky este, pe de o parte, o carte plină de evenimente istorice care se răsfrâng asupra personajelor, iar pe de altă parte cumulează de o tensiune a aşteptării care ar fi putut descumpăni condeie mai puţin inspirate. Pe scurt, autorul urmăreşte evoluţia a trei personaje, toate din aceeaşi familie, slovenii Trotta, al căror strămoş, Joseph, i-a salvat viaţa lui Franz Joseph la Solferino, când a împiedicat un glonţ să atingă capul majestăţii sale. De aici încolo, acest urmaş al unor ţărani sud-europeni a devenit baron şi nu a mai înţeles nimic din propria viaţă, pentru că a căpătat şi grad de căpitan al armatei. Fiul său, Franz, un la fel de ardent slujitor al Imperiului, a devenit ministru, iar la a treia generaţie, Carl Joseph, nepotul eroului care începuse toate acestea, nu a avut altă opţiune, dată fiind amploarea legendei familiei, decât cavaleria.
Cei trei Trotta aveau în comun cu armata cam cât avusese cândva şi Joseph Radetzky, un veteran al războaielor Austriei cu Napoleon, la fel de performant ca şi Austria însăşi în faţa împăratului francezilor: Marengo, Wagram şi altele asemenea îi dăduseră măsura despre forţa armatei imperiale şi unde mersese la bătălie, acolo şi eşuase. După moartea sa, lucrurile au rămas la fel: Austria a fost învinsă de Louis Napoleon, de Bismarck şi în final, Primul Război Mondial i-a curmat agonia. Întocmai ca portretul împăratului austriac în Imperiul în agonie, Marşul Radetzky însoţea peste tot aceste eşecuri şi, odată cu ele, trecerea prin viaţă şi prin armata cu care nu aveau nimic în comun a celor trei Trotta. Oameni simpli, ajunşi sus printr-o întâmplare, erau care mai de care mai ciudaţi şi mai nelalocul lor în propriile existenţe: Joseph a demisionat dintr-o funcţie publică venită odată cu recunoştinţa împăratului după ce a aflat că gestul său eroic urma să fie predat în manualele şcolare; Franz trăia mecanic, primindu-şi corespondenţa la fix aceeaşi oră în fiecare zi şi nepunându-şi vreo întrebare depre Dumnezeu, împărat, Imperiu şi sărind în sus de fiecare dată când auzea Marşul, nici el nu ştia de ce; iar Carl Joseph, deşi aveae credinţa şubrezită, tot mai spera în majestatea sa. Deşi nu se ştia ce mai spera, întrucât, aşa cum îi spunea un camarad, „singura salvare este războiul, dar asta înseamnă sfârşitul”…
În Marşul lui Radetzky, Joseph Roth se dovedeşte un specialist în portretizarea unei paralizii care a însemnat atât de mult pentru trecutul european şi existenţa atâtor state moderne ieşite din implozia imperială.
Cartea Marşul lui Radetzky, de Joseph Roth poate fi cumpărată cu reducere de la Elefant / Libris / eMAG.
