Despre lansarea cărții În numele familiei, de Sarah Dunant vă povesteam acum câteva zile în acest articol. Harnică din fire, Roxana noastră și-a făcut temele și de această dată și ne oferă o interesantă perspectivă de lectură în recenzia de mai jos. În numele familiei este o carte frumoasă, merită să o citiți!
Cartea În numele familiei se găsește online în librării precum Elefant, Libris, Esteto sau Cartepedia.
Reputația se construiește într-o viață și se pierde într-un minut, spune o vorbă care continuă să aibă greutate pentru mulți chiar și într-o eră în care totul pare a fi devenit public. Așadar, ce-ar fi dacă în plină industrie a „managementului imaginii” celebrii în toată lumea și în mai toate timpurile Lucrezia Borgia și Niccolò Machiavelli ar fi cu totul altfel decât i-am perceput din cărți? O astfel de tentativă, foarte curajoasă pentru orice nu este film cu impactul imaginii la purtător, duce la bun sfârșit Sarah Dunant, propunându-ne o redescoperire, din perspective cu totul surprinzătoare, a celor două personaje devenite legende și care, totuși, poate au fost doar oameni care s-au adaptat conjuncturilor.
Pe de o parte, Machiavelli a devenit sinonim cu ambiția nemăsurată, fără scrupule, în special pe segmentul politicienilor și diplomaților, al „făcătorilor de lumi”, iar în dreptul Lucreziei stă eticheta de criminală care a înșirat în alcov tot ce mișca mascul în jur, inclusiv din propria familie. Pe de altă parte, de la aceste reputații pleacă Dunant, care își plasează cartea în plină Renaștere, înfățișând-o pe femeia atât de rău famată ca pe o întruchipare a „drăgălășeniei și modestiei”, teribil de timidă în ajunul celui de-al treilea mariaj, care îi aducea titlul de ducesă de Ferrara. Cât despre Niccolò, departe de a încarna principiile din „Principele”, după care au ajuns să-și conducă viețile până și managerii marilor echipe de fotbal ai mileniului trei, acesta este înfățișat de-a dreptul panicat înainte de o întâlnire cu Cesare Borgia, fratele Lucreziei, care „înhață prinți și episcopi pentru familia sa pe tabla de șah a Italiei centrale”. Ce îl îngrijorează pe Niccolò este faptul că Cesare este „un om care nu face niciodată ce se așteaptă de la el”. Adică este… machiavelic, cum s-ar spune azi.
Pe acest fundal al „managementului imaginii” a două dintre personajele istorice cu cea mai proastă reputație cu putință, Dunant „țese” un întreg tablou de epocă ce vine să-l uluiască pe cititorul modern. Distanța dintre Papa Francisc, care practică celibatul și predică pacifismul și predecesorul său Alexandru al VI-lea, născut Rodrigo Borgia, care pornește războaie cu aceeași ușurință cu care face copii, este imensă. Narațiunea este plină de secretari de cancelarie, diplomați, ambasadori, spioni, o lume în care a ține contul intrigilor pare aproape imposibil. Până și noaptea celei de-a treia nunți a Lucreziei este de interes pentru oficiali care fac rapoarte despre „intensitatea plăcerii pe care au auzit-o” și calcule despre o eventuală procreere, plus, firește, tot ce ar implica așa ceva din perspective raporturilor de putere și influență.
Dacă punând toate acestea laolaltă autoarea sugerează că istoria nu este mai mult decât o listă lungă de zvonuri care s-au solidificat și au rezistat în timp, rămâne la latitudinea cititorului să decidă, fermecat de tot acest eșafodaj în care personaje percepute ca figuri de ceară transpiră, răcesc, fac amor primitiv și știu totul despre contracepție.
Cartea În numele familiei, de Sarah Dunant poate fi cumpărată online de la Elefant, Libris, Esteto sau Cartepedia.
