O poveste a revoltei are întotdeauna publicul său fidel. Iar măiestria lui Kerouac face din Vagabonzii Dharma personaje memorabile. Când vreodată rebelii care luptă cu sistemul în felul propriu, refuzând cutumele, șabloanele, clișeele și reperee fixe ale societății care vrea să impună totul, de la uleiul de păr la greutatea corporală, nu au aprins imaginația cititorilor?
Așadar, autorul cărții Vagabonzii Dharma „se ascunde” în spatele personajului Ray Smith, eroul cărții și, împreună cu prietenul Japhy Ryder – poet, alpinist, absolvent de studii superioare fără ocupație clară, dar cu idei bine definite – visează la un timp în care „milioane de tineri americani vor umbla liberi, refuzând să se supună cererii generale de a consuma ceea ce se produc și implicit de a fi nevoiți să muncească pentru privilegiul de a consuma toate porcăriile pe care oricum nu le doresc, cum sunt frigiderele, mașinile, televizoarele, alte mașini, deodorante etc.”.
În acest context, Ray este foarte ocupat să se autodescopere și să evolueze spiritual. Meditează zilnic, pe orice vreme, în grădina din spatele casei mamei sale din California. Peste tot pe unde călătorește menține această disciplină. Iar destinațiile, simbolic, sunt Munții Sierra Madre sau piscul Desolation, din statul Washington. În cadrul intermezzo-ului de rebeliune, Ray și amicii din gașca Dharma experimentează supa simplă de la munte, cu ciuperci sălbatice, mirosurile și sunetele naturii, priveliștile fascinante și sentimentul general al călătoriei într-o țară cât un continent, pe o linie de tren care permite una dintre cele mai frumoase libertăți: cea de a merge spre nicăieri.
Descrierile lui Kerouac din cartea Vagabonzii Dharma atestă un scriitor aflat în mare formă literară: atmosfera de la reuniunile cu alcool puțin și povești multe, sesiunile de călărie, cabanele vechi din lemn ascunse în păduri bogate, detaliile caselor prin care trece gașca de răzvrătiți împotriva consumerismului la comandă creează un tablou în care inocența și sofisticarea sunt răsturnate față de lumea reală: prima este pliată pe oameni care știu cum merge capitalismul de care fug, cealaltă rezidă din locuințe de o simplitate aparentă perfectă.
Totuși, pentru a păstra farmecul de rebeliune și nostalgia aventurii, aceasta strebuie să se încheie și cei răzvrătiți se întorc la lumea de care cred că nu au nevoie. Trebuia să încerce și, totodată, să revină, pentru că lumea reală care învinge trebuie să aibă mereu pe cineva care să i se opună. După 60 de zile de solitudine estivală, cu rucsacul în spate, Ray Smith se întoarce „la toată acea umanitate a coșurilor de bare, a spectacolelor burlești și a iubirilor fără sens, toate cu susul în jos într-un soi de vid, binecuvâtate fie ele”.
Comandă cartea Vagabonzii Dharma, de Jack Kerouac, cu reducere, de la Elefant, Libris sau Cartepedia.
Leave a Reply