mara - ioan slaviciIoan Slavici
mara

Prețuri actualizate de 4 ori pe zi. Bookuria primește un mic comision dacă cumperi după un click, fără cost în plus pentru tine. „Recomandarea Bookuria” ține cont de preț, de stocul librăriei și de experiența cititorilor; toate prețurile de azi sunt în tabelul de mai sus.
Istoricul prețului
cel mai mic preț din toate librăriile, zi de zi, din 2 noiembriePrețul n-a mai fost schimbat de pe 2 noiembrie.
- Azi
- 15,99 lei
- Cel mai mic
- 15,99 lei2 noiembrie
- Media
- 15,99 lei
- Cel mai mare
- 15,99 lei
Anunță-mă când se ieftineșteÎți scriem când prețul scade sub 15,99 lei (cu cel puțin 5%).
Despre carte
„Cel mai bun roman românesc înainte de Ion”, după cum aprecia criticul Șerban Cioculescu, a fost publicat inițial în revista „Vatra”, în anul1894, și a apărut sub formă de volum mai târziu, în cursul anului 1906. Aparținând categoriei bildungsroman prin natura tematicii abordate, formarea și maturizarea copiilor Marei, respectiv inițierea lor în greutățile vieții, romanul a fost considerat „aproape o capodoperă” de criticul George Călinescu datorită artei cu care Slavici redă detaliile și a forței cu care acesta construiește ansamblul epic. Deși titlul romanului este Mara, impresia generală este că în centrul acțiunii se află Persida, fiica acesteia, și Națl, băiatul măcelarului Hubăr, a căror poveste de dragoste capătă accente dramatice, întrucât se situează dincolo de conveniențele sociale ale vremii.
Ioan Slavici (1848-1925) este una dintre personalitățile fundamentale ale literaturii române din secolul al XIX-lea, fiind considerat „părintele nuvelei românești” și un fin observator al lumii rurale transilvănene. Slavici a fost un important membru corespondent al Academiei Române și unul dintre cei mai importanți prozatori, jurnaliști și pedagogi români, participând activ la viața culturală și politică a epocii. Prin nuvelele sale, prin romanul Mara și prin bogata lui activitate jurnalistică și pedagogică, el a contribuit decisiv la maturizarea literaturii române și la afirmarea unei proze autentice, ancorate în realitatea socială a epocii.
Acțiunea romanului Mara se petrece în împrejurimile Aradului - bine cunoscute autorului originar din aceste locuri - mai exact între localitățile Radna, Lipova și Arad, mutându-se episodic și la Viena și Budapesta, pe care autorul le cunoaște din vremea studiilor. În ceea ce privește reperele temporale, autorul ne oferă ca reper procesul de unificare a Italiei, în care Garibaldi a jucat un rol important în anii 1860. Fin observator al societății transilvănene, Ioan Slavici surprinde în acest roman, spre deosebire de nuvelele sale în care se oprește mai mult asupra lumii satului, „mica burghezie“, după cum spunea Nicolae Iorga, personajele fiind preponderent târgoveți, breslași și negustori, dar și preoți, măicuțe și învățători.
Citește tot
Însăși Mara este un tip de femeie puternică și întreprinzătoare, o văduvă dornică să strângă bani și să-și crească averea prin afaceri, nu întâmplător a fost numită de criticul Nicolae Manolescu „prima femeie capitalist din literatura noastră”. Iubirea pentru bani îi domină relațiile și acțiunile, riscând însă să îi pericliteze legăturile sociale și afective. Mara nu este preocupată doar să câștige bani, fiind foarte prevăzătoare totodată, se gândește la viitor, punând bani deoparte pentru copiii ei în ciorapi.
Ea strânge bani din arenda podului, din afacerea cu pădurea, și chiar și din camete, dar când vine vorba să scoată bani pentru răscumpărarea lui Trică, nu se îndură, iar când vine vremea să îi dea zestrea Persidei, cu greu se hotărăște cât să „rupă” din bănetul pe care-l strânsese: „Era destul să-i dea treizeci, douăzeci și cinci ori douăzeci de mii. Ceilalți tot ai ei rămân, dar sunt mai bine păstrați.” Văduvă fiind, Mara tratează cu maximă responsabilitate viitorul copiilor ei, Persida și Trică, știind că numai pe ea o au și se ocupă totodată și de educația lor. Pe Persida o dă la mănăstire la călugărițe, iar pe Trică îl face ucenic la Bocioacă, vrând să-l facă cojocar.
În timp ce viața Marei, condusă de reguli și obiective clare, se desfășoară liniar, viața celor doi copii ai ei nu va respecta aceeași ordine, alegerile acestora fiind dictate mai puțin de regulile stricte ale societății și mai mult de puternice porniri interioare care tind adesea să ignore conveniențele. Persida, are de ales între teologul Codreanu care o iubește sincer și Națl, fiul măcelarului bogat Bocioacă, de altă confesiune. Alegerea celui de-al doilea, îi va complica mult viața, dar Persida va rămâne statornică în alegerea făcută.
Urmărim astfel evoluția dragostei lor din momentul în care Persida simte „că nu mai poate să fie ceea ce a fost“, până la căsătoria lor fără învoirea părinților, fuga la Viena, și reîntoarcerea și așezarea în rândul colectivității, potrivit tradiției. În paralel, Trică, refuză să facă compromisuri morale, și în ciuda faptului că o duce bine în familia lui Bocioacă unde practică cojocăria, refuză o legătură cu soția acestuia preferând să plece pe front. Mara, pe de altă parte, ar prefera ca Trică să se încurce mai degrabă cu soția lui Bocioacă decât să scoată bani de la ciorap pentru răscumpărare: „Dacă te vei încurca, atâta pagubă!
Ce pierzi? Nu e rușinea mea, nici a ta ci a ei! Vorba e să nu-ți umble gura.“ Finalul romanului este unul moralizator, autorul evidențiind greșelile nereparate care ne urmăresc pe tot parcursul vieții și pe care trebuie să le plătim până la urmă. Astfel, Bandi, copilul nelegitim al lui Bocioacă, pe care acesta încearcă să-l reabiliteze și să-l integreze social, își ucide tatăl într-un final dramatic și neașteptat, care înlocuiește ceea ce ar fi putut fi un happy-end. 1.
Sărăcuții mamei A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc. În primul capitol al cărții facem cunoștință cu Mara, o văduvă harnică și ambițioasă, rămasă singură cu doi copii, Persida și Trică Bârzovanu. Pentru a-i crește și a le asigura un viitor mai bun, ea muncește neobosit ca negustoreasă prin târgurile din Radna, Lipova și Arad, cumpărând și vânzând mărfuri cu pricepere.
Deși trăiește modest, Mara este chibzuită și strânge zilnic bani în trei ciorapi: unul pentru bătrânețe, altul pentru Persida și încă unul pentru Trică. Își iubește mult copiii și visează să-i vadă ajunși oameni respectați. I-ar plăcea ca Persida să ajungă preoteasă, iar Trică un meșteșugar de seamă, precum starostele cojocarilor din Lipova.
Deși ar putea să plătească școala fetei la mănăstire, Mara ezită să cheltuiască din economii, fiind zgârcită și chibzuit.
Recenzii de la cititori
Toate recenziile →Ai citit cartea? Spune-le și altor cititori cum ți s-a părut. Recenziile se scriu din contul gratuit de cititor.
Încă nicio recenzie de la cititori. Fii primul care scrie una!
Alte ediții
Alte cărți de Ioan Slavici și asemănătoare
Moara cu norocIoan Slavici
Moara cu noroc
Ioan Slavici
8,00 lei
Popa Tanda. Budulea Taichii. Moara cu norocIoan Slavici
Popa Tanda. Budulea Taichii. Moara cu noroc
Ioan Slavici
16,00 lei
la Librarie.net
compară 5 librării
Pacală în satul luiIoan Slavici
Pacală în satul lui
Ioan Slavici
10,70 lei
la Libraria Delfin
compară 5 librării
Povești pentru copiiIoan Slavici
Povești pentru copii
Ioan Slavici
24,00 lei
la Libraria Humanitas
compară 4 librării



