Cartea din spatele jocului
Ce carte stă în spatele jocului pe care îl joci: adaptări oficiale, dar și cărți din care creatorii au recunoscut că au pornit. Ce s-a schimbat, de unde începi lectura și – cel mai important – ce aleg cititorii.
Se joacă acum
Dune: Awakening (2025)
după „Dune (coperta film). Seria Dune. Vol.1” de Frank Herbert
🎮
Black Myth: Wukong (2024)
după „Călătorie spre Vest” de Wu Cheng'en
Hogwarts Legacy (2023)
după „Harry Potter și piatra filosofală (Harry Potter #1)” de J.K. Rowling
The Witcher 3: Wild Hunt (2015)
după „Ultima dorinta. Seria Witcher Vol.1” de Andrzej Sapkowski
Middle-earth: Shadow of Mordor (2014)
după „Frăția Inelului. Stăpânul inelelor (Vol. 1)” de J.R.R. Tolkien
Spec Ops: The Line (2012)
după „Inima intunericului. Un avanpost al progresului (ebook)” de Joseph Conrad
Metro 2033 (2010)
după „Metro 2033” de Dmitri Gluhovski
🎮
Assassin's Creed (2007)
după „Alamut” de Vladimir Bartol
🎮
BioShock (2007)
după „Revolta lui Atlas” de Ayn Rand
🎮
S.T.A.L.K.E.R.: Shadow of Chernobyl (2007)
după „Picnic la marginea drumului” de Arkadi și Boris Strugațki
Jocuri de ținut minte
Știri despre cărți și jocuri
- Jocul după seria „Expansiunea” își schimbă vocea personajului principal 16 noiembrie 2026
De ce urmărim jocurile video la un site despre cărți
Pentru că de vreo douăzeci de ani, pentru foarte mulți oameni, prima întâlnire cu o poveste nu mai e cartea. E jocul. Un adolescent care a petrecut o sută de ore în lumea Witcher cunoaște Polonia lui Sapkowski mai bine decât cunosc unii cititori romanele pe care le au în raft. Întrebarea „după ce carte e făcut jocul ăsta?” se caută pe Google de mii de ori pe lună – iar noi vrem ca răspunsul să ducă înapoi la carte.
Rubrica asta adună două feluri de legături, și le numim de fiecare dată pe nume. Adaptare înseamnă că studioul a cumpărat drepturile și lucrează în lumea autorului. Inspirație înseamnă că cineva din echipă a spus public că a pornit de la o carte, fără să fie o adaptare – cum e „BioShock”, despre care Ken Levine a povestit de unde vine orașul de pe fundul oceanului. Dacă nu există o declarație publică sau o sursă solidă, perechea nu intră aici. Nu facem legături din impresii.
Ce găsești în fiecare fișă
Despre ce e vorba și ce au în comun cartea și jocul; jocurile din serie, cu anii lor; povestea drepturilor, acolo unde are una – și sunt cazuri savuroase, ca autorul care a cerut toată suma pe loc fiindcă era convins că jocurile n-o să aducă nimic; ce a făcut jocul pentru carte, cu cifre când există și cu „nu avem cifre” când nu există; și, la final, de unde începi lectura dacă ai jucat întâi.
Secțiunea „ce a luat jocul din carte și ce a schimbat” e partea care ne interesează cel mai mult. Nu dăm note jocurilor și nu scriem recenzii – descriem ce s-a schimbat și te lăsăm pe tine să votezi: cartea sau jocul?
Ce poate un joc și ce nu poate
Un joc are un avantaj pe care nicio carte și niciun film nu-l au: timpul petrecut înăuntru. O sută de ore într-o lume înseamnă că îi înveți drumurile, băuturile, înjurăturile. De aceea jucătorii ajung să știe geografia unei lumi mai bine decât autorul ei. Și mai are ceva: tu alegi. Într-un roman, personajul face ce a hotărât scriitorul; într-un joc, greșelile sunt ale tale și de aceea dor altfel.
Ce nu poate: vocea. Ironia lui Sapkowski, fraza lungă și amară a lui Gluhovski, umorul de secol al XVI-lea din „Călătorie spre Vest” – toate astea trăiesc în propoziții, nu în misiuni. Jocul îți dă lumea; cartea îți dă omul care a inventat-o. De aici vine și verdictul pe care îl punem la fiecare fișă: nu „care e mai bun”, ci „cu care începi, ca să ai de ambele”.
De ce contează pentru edituri
Pentru că funcționează, și se vede în cifre. După ce jocurile Witcher au făcut din Geralt un nume cunoscut în toată lumea, și apoi serialul a dus valul mai departe, edițiile lui Sapkowski s-au retipărit în zeci de limbi, iar în Statele Unite vânzările seriei au crescut cu sute de procente în câteva săptămâni. Un om care a jucat o sută de ore într-o lume vrea să mai stea în ea – iar cartea e cel mai ieftin bilet.
În România efectul e același, la altă scară: seriile de fantasy și science-fiction legate de jocuri mari sunt, de ani buni, printre cele mai cerute la noi. Tocmai de aceea ținem rubrica asta – ca omul care caută „pe ce carte se bazează jocul” să găsească un răspuns serios, cu ediția românească și prețul ei, nu o listă copiată de nu se știe unde.
Citești întâi sau joci întâi?
Depinde de legătură, și de aceea dăm un verdict la fiecare fișă. Când jocul continuă povestea după romane, ca la Witcher, cartea întâi e clar mai bine – altfel îți strică jumătate din personaje. Când jocul doar împrumută o lume veche de secole, ca „Black Myth: Wukong” din „Călătorie spre Vest”, poți juca liniștit întâi și citi după aceea, ca să înțelegi jumătate din glumele pe care le-ai ratat.
Un lucru pe care îl spunem cinstit: nu toate cărțile de aici au ediție în română. Când nu are, scriem asta în fișă și nu-ți arătăm un preț inventat. Când are, găsești cartea cu prețul de azi din librăriile pe care le urmărim.
Rubrica soră, pentru ecran mare, e Cartea din spatele filmului. Iar dacă te interesează oamenii din cărți, nu lumile lor, avem galeria personajelor.
