„Comparabil oricand cu Caragiale, Sadoveanu sau Preda prin acuitatea simtului de observatie si prin felul in care reuseste sa reconstituie un univers social si moral folosind oralitatea, dar, mai ales, polimorfia stilistica a prozei sale ce trece, brusc sau prin fineturi intertextuale, de la realism la parabolic – situandu-se undeva intre traditia est-europeana a farsei absurde gen Hrabal-Harms si realismul parodic nord-american a la Carver-Allen (Woody, fireste) -, Razvan Petrescu este maestrul din umbra al literaturii romane scurte.“ – Marius Chivu
