O zi din viaţa lui Ivan Denisovici, de Aleksandr Soljeniţîn

Ceea ce era denumit „trădare” în Rusia lui Stalin se pedepsea cu „reeducarea” într-un lagăr special, cu regim de închisoare. O zi din viaţa lui Ivan Denisovici este chiar asta: rutina zilnică a lui Ivan Denisovici Shukhov în Siberia. De la 5 dimineaţa la 10 seara, „trădătorul”, fost tâmplar, se află sub lupa naratorului…

Când prizonierii sunt treziţi cu un sunet ascuţit, Ivan nu se ridică imediat, cum îi este obiceiul. Se simte rău, pare a avea febră şi rămâne în pat, contemplând posibilitatea de a intra pe lista celor bolnavi. Un gardian se preface că-l duce la izolare pentru că a întârziat, dar de fapt vrea ca Ivan să cureţe podeaua cabinei paznicilor. După ce-şi face treaba în doi peri, Ivan ajunge la spitalul taberei, unde este consultat de un medic şi… trimis la muncă. Îşi ascunde jumătate din raţia de pâine într-o gaură din saltea şi purcede spre locul unde el şi ortacii lui construiesc o uzină. Categoria de muncă face diferenţa între raţiile de mâncare. Azi, Ivan va căra cărămizi.

o-zi-din-viata-lui-ivan-denisovici

Carte publicata in 2013 la Editura Humanitas
Numar pagini: 168
ISBN: 978-973-689-649-1

Vine prânzul. Ivan reuşeşte să-i determine pe gardieni să le dea, lui şi colegilor, două porţii în plus. Una o păstrează pentru el. Mai bagă în buzunar o bucată de oţel, „să fie acolo”, apoi îşi răsuceşte o ţigară. Odată pauza terminată, toţi se întorc la căratul cărămizilor, iar Ivan îi întârzie pe toţi din cauză că, absorbit de muncă, a devenit prea perfecţionist. Se întorc în lagăr, iar la intrare, în timpul controlului, Ivan scapă basma curată cu bucăţica de metal ascunsă bine, lucru care dacă ar fi fost descoperit i-ar fi putut aduce moartea. Mai târziu, pentru că a stat la rând pentru un coleg care îşi aştepta pachetul cu alimente de acasă, primeşte raţia acestuia de mâncare. După cină, izbuteşte să ia nişte tutun bun de la barăcile învecinate şi mai capătă ceva de mâncare pentru că stă de pază la… mâncarea altui deţinut.

Inspecţia de seară se încheie şi Ivan se întoarce la locul lui pentru a filosofa despre Dumnezeu şi eficacitatea rugăciunii cu Alyosha, prizonier baptist cu care împarte şi din surplusul de mâncare. O a doua inspecţie şi se dă stingerea. Înainte să adoarmă, Ivan se gândeşte că este „aproape fericit” datorită atâtor „noroace” care l-au lovit în ziua aceea…