SOS sustenabilitatea! („Cum se studiază viaţa urbană”, de Jan Gehl, Brigitte Svarre)

Există personalităţi care trag de zeci de ani semnale de alarmă vizavi de impactul pe care îl are viaţa marilor oraşe asupra sustenabilităţii. Aceşti giganti consumatori de rsurse şi generatori de poluare şi deşeuri ameninţă la modul cel mai serios, de prea mult timp, gradul de suportabilitate al planetei, care ne „îndură” din ce în ce mai greu şi „se răzbună” din ce în ce mai des.

Carte publicata in 2015 la Igloo
Tip coperta: Brosata
Format: 210×254
Numar pagini: 200

Jan Gehl a luat „la bani mărunţi” această temă încă din anii 1960, deci de mai bine de o jumătate de veac, în vremuri când puţini se gândeau cum să „acomodeze” viaţa pământenilor cu resursele Terrei. De aici fractura între două direcţii opuse: marile oraşe trebuie desenate în funcţie de structura mobilă a oamenilor sau în funcţie de nevoia lor de a rămâne conectaţi la un spaţiu? De altfel, prin puterea evocării istoriei spaţiului public, cei doi autori propun o serie de reflecţii şi trag o seamă de concluzii referitoare la o temă ce, voit sau nu, cu siguranţă va preocupa generaţiile viitoare.

Aşadar, planificarea urbană a încetat, an după an, să mai ţină cont de viaţa oraşelor, dând prioritate absolută sistemelor de transport şi segmentului imobiliar. Studiile evocate în acest volum reflectă faptul că mediul înconjurător a ajuns ultima dintre grijile planificatorilor de metropole, ai căror decidenţi au preferat în ultimii 50 de ani să ţină seama de interese conjuncturale şi pe termen scurt, sacrificând un scop care astăzi este mai evident ca oricând: oraşele trebuie să reintroducă în „desenul” lor elemente vitale ca ansamblul om-mediu.

Pentru toţi cei interesaţi de un viitor mai bun în marile oraşe, cartea „Cum se studiază viaţa urbană” este un ghid nepreţuit. Şi asta din mai multe considerente: umple un gol în materie, dat fiind faptul că literatura nu abundă în lucrări complexe pe această temă atât de actuală; este o adevărată hartă a cunoaşterii asupra a tot ce înseamnă înţelegerea rădăcinilor urbanismului modern şi a tuturor lecţiilor evoluţiei lui; este un reper al desluşirii importanţei vieţii publice în tabloul general al dezvoltării marilor citadele; reflectă interacţiunile profunde şi complexe dintre om şi oraşul lui, astfel încât toţi şi fiecare în parte să contribuie la tuşele viitoare ale acestui lanţ; este un bun ghid pentru specialiştii în domeniu, care au la îndemână un volum concentrat pe o tematică amplă; momentul apariţiei este extrem de oportun, dată fiind urgenţa unor măsuri de echilibrare a relaţiei urbanism-sustenabilitate.