Drumul unei femei de la o copilă nevinovată născută într-o lume împietrită în trecut până la moartea ei într-o pubelă și titlu de ziar este pe cât de dureros de citit, pe atât de relevant pentru un prezent oriental necruțător.
„Lucrătoarea sexuală” numită „Tequila Leila” moare încet la periferia unui Istanbul în care toată lumea „pare vulnerabilă și nesigură”. Pe măsură ce creierul ei începe să se închidă, Leila, asumându-și rolul de povestitor și de propriu biograf, se întoarce în timp pentru a urmări povestea fetiței din provincie care a fost și care care n-a știut că murea câte puțin în fiecare zi pentru că începea să viseze.
Cititorul este ghidat de memoria vibrantă a Leilei, fiecare reminiscență fiind stârnită de un miros sau de un gust. După o serie de avorturi debilitante, mama Leilei naște o fetiță, dar este lipsită instantaneu de bucuria ei când soțul decretează ca prima soție să fie mama acestui copil, iar ea va fi doar mătușă. Shafak infuzează personalitatea Leilei cu suflet și o înconjoară cu un set de „indezirabili”, cinci prieteni schițați din frumusețe și durere. Dezvăluind strat după strat al vieții interioare a eroinei, romanul îi desenează un portret magnific. Fata visătoare care refuză să tacă devine într-un fel conștiința „vechiului oraș maniacal”.
Shafak aruncă o privire penetrantă și neclintită asupra traumei la care sunt supuse mințile și corpurile femeilor într-un sistem social definit de coduri patriarhale. Este o carte brutală, sumbră în portretizarea violenței, a durerii, dar în cele din urmă, este un strigăt pentru viață. Secțiunea finală, uluitoare și emoționantă, în care Leila este doar un cadavru alungat din „cimitirul celor fără tovarăși”, este o dovadă a strălucirii lui Shafak ca povestitor.
„Numele ei era Leila”, începe romanul unui soi de dans de măști sociale impuse de obiceiurile conservatoare ferm înrădăcinate în mediul rural turcesc. „Va plânge fata asta”, prevede moașa, la celălalt capăt al curburii timpului Leilei pe această lume. Și Leila o va face, captivă într-o educație strictă, în care este forțată să stea la o distanță metaforică de bărbați și muzică.
10 minute și 38 de secunde în lumea asta stranie a câștigat mai multe premii prestigioase, este al 11-lea roman al lui Shafak și al treilea care conține cifre în titlu. Răscolitoare, amplă și profundă, cartea lui Shafak vorbește despre distanța dintre iluzia evadării într-un loc al oportunităților și realitatea prizonieratului într-un oraș care de fapt este o capcană și un generator de cicatrici de toate felurile, în care a visa devine aproape o crimă. Iar povestea tulburătoare, asemănătoare scufundării unui șirag de perle într-o groapă cu noroi, îi permite autoarei să dăruiască lumii literare și cititorilor din toată lumea un stil strălucitor, în care detaliile și semnificațile se aprind și se sting ca roiuri de pulsari.
Cartea 10 minute și 38 de secunde în lumea asta stranie poate fi comandată online de la Elefant, Libris sau Librărie.net.