Autor

Andrei Pleșu

eseist, filosof și istoric al artei (n. 1948)

Cărți de Andrei Pleșu în librăriiPrețurile de azi, de la librăriile online partenere

Despre Andrei Pleșu

Andrei Pleșu a scris despre îngeri, despre parabolele lui Iisus și despre frumusețea uitată a vieții, și reușește să le facă pe toate să sune ca o conversație bună. Eseist consacrat încă dinainte de 1989, cu „Minima moralia”, a fost după 1990 și ministru, de două ori.

S-a născut la București, pe 23 august 1948, și a terminat Liceul Spiru Haret în 1966, șef de promoție. A studiat istoria și teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, a lucrat ca cercetător la Institutul de Istoria Artei și a fost de două ori bursier Humboldt, la Bonn (1975–1977) și la Heidelberg (1983–1984). În 1980 și-a luat doctoratul cu teza „Sentimentul naturii în cultura europeană”. Împreună cu Gabriel Liiceanu, a fost unul dintre discipolii lui Constantin Noica la Păltiniș. Regimul comunist l-a trimis o vreme la Tescani, în județul Bacău, fără drept de semnătură; de acolo a rămas „Jurnalul de la Tescani” (1993).

Primele cărți vin din istoria artei: „Călătorie în lumea formelor” (1974), „Pitoresc și melancolie” (1980), „Ochiul și lucrurile” (1986). Apoi subiectul s-a mutat spre morală și religie, cu „Minima moralia” (1988), „Limba păsărilor” (1994), „Despre îngeri” (2003) și „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste” (2012). Eseurile din Dilema veche și din Adevărul s-au adunat în „Despre frumusețea uitată a vieții” (2011), alături de volume ca „Comedii la porțile Orientului” (2005), iar dialogurile cu Gabriel Liiceanu, în „Despre destin” (2020). După 1989 a fondat institutul New Europe College și revista Dilema (azi Dilema veche). A fost ministru al culturii între 1989 și 1991 și ministru al afacerilor externe între 1997 și 1999.

Uniunea Scriitorilor i-a dat premiul pentru eseu în 1994 și Premiul Național în 2019. În 1999 a primit Medalia Goethe și gradul de mare ofițer al Legiunii de Onoare, iar universitățile din Freiburg (2000) și Humboldt din Berlin (2001) l-au făcut doctor honoris causa. „Minima moralia” a apărut în germană, suedeză, maghiară și slovacă, iar „Despre îngeri”, în franceză, ca „Actualité des anges” (2005).

De unde să începi: „Minima moralia”. Subtitlul, „elemente pentru o etică a intervalului”, sună academic, dar cu ea s-a impus Pleșu în 1988, înainte de căderea regimului.

Profil scris de redacția Bookuria din surse publice (editura, presa culturală). Ați găsit o greșeală? Scrieți-ne.