Autor

Camil Petrescu

romancier, dramaturg și filozof (1894–1957)

Cărți de Camil Petrescu în librăriiPrețurile de azi, de la librăriile online partenere

Despre Camil Petrescu

„Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat”, nota Camil Petrescu în jurnal. Auzul de la o ureche îl pierduse în Primul Război Mondial, unde luptase ca ofițer între 1916 și 1918; a fost rănit și a căzut prizonier. Din frontul acela a ieșit, peste mai bine de un deceniu, a doua jumătate a romanului care îl ține azi în programa de bacalaureat.

S-a născut la București, la 9/21 aprilie 1894. Tatăl i-a murit la scurt timp după naștere, iar copilul a fost crescut de o doică din mahalaua Moșilor. A învățat ca bursier la Colegiul „Sfântul Sava” și la Liceul „Gheorghe Lazăr”, apoi a absolvit Facultatea de Filozofie și Litere din București. A fost profesor de liceu la Timișoara și și-a luat doctoratul în filozofie cu o teză despre teatru, „Modalitatea estetică a teatrului”.

A debutat în 1914, în revista „Facla”, cu un articol semnat „Raul D”. După război a mers la cenaclul Sburătorul al lui Eugen Lovinescu, în a cărui revistă i-au apărut primele poezii; volumul „Versuri. Ideea. Ciclul morții” a ieșit în 1923. Romanele au venit mai târziu: „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” în 1930 și „Patul lui Procust” în 1933. Amândouă sunt povestite la persoana întâi, de intelectuali care își cântăresc fiecare gest și fiecare bănuială. Petrescu a numit principiul „autenticitate”: scriitorul povestește doar ce a trecut prin propria conștiință. A explicat-o și în eseurile din „Teze și antiteze” (1936).

Teatrul i-a ocupat o bună parte din viață. A scris „Jocul ielelor”, „Suflete tari”, „Danton”, „Mitică Popescu” și „Bălcescu”. În 1939 a condus Teatrul Național din București, doar zece luni, iar din 1948 a fost membru titular al Academiei Române. A murit la București, la 14 mai 1957. Romanul despre Nicolae Bălcescu, „Un om între oameni”, a rămas neterminat. Jurnalul, „Note zilnice”, a apărut postum, în 1975, îngrijit de Mircea Zaciu.

„Patul lui Procust” are din 2008 o traducere în engleză, semnată de Ileana Orlich. Ambele romane au ajuns pe ecran: „Ultima noapte de dragoste” în filmul lui Sergiu Nicolaescu, „Patul lui Procust” într-o ecranizare din 2001.

De unde să începi: cu „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”. Pune în aceeași carte gelozia unui student la filozofie și tranșeele din 1916, iar trecerea de la una la alta arată cel mai limpede cum scria Petrescu.

Profil scris de redacția Bookuria din surse publice (editura, presa culturală). Ați găsit o greșeală? Scrieți-ne.