Noutăți și știri

Barometrul de consum cultural 2025: lectura cărților, la 55%, iar INCFC propune un parteneriat între librării și biblioteci

Reducerea zilei: -83% la Libris.ro →

55% dintre români trec lectura cărților printre obiceiuri, 20% ascultă audiobookuri. INCFC spune că consumul cultural scade și vrea librăriile alături de biblioteci.

RRedacția Bookuria · 19 noiembrie 2026 · 3 min de citit
Barometrul de consum cultural 2025: lectura cărților, la 55%, iar INCFC propune un parteneriat între librării și biblioteci
Foto: Bookuria.info

Puțin peste jumătate dintre români, 55%, trec lectura cărților printre obiceiurile lor culturale, iar unul din cinci ascultă cărți audio, arată „Barometrul de consum cultural 2025”, lansat joi, 19 noiembrie, la Teatrul Național din București de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Cifrele vin cu un avertisment din partea celor care le-au strâns: consumul cultural scade, iar partea cea mai abruptă a coborârii abia urmează.

„Adevărul este că suntem în scădere”, a spus Carmen Croitoru, directoarea generală a INCFC și una dintre coordonatoarele studiului, citată de Agerpres. Deocamdată cifrele arată un platou, a explicat ea, pentru că reacționează cu întârziere la crizele economice și sociale; oamenii se uită însă „de două ori în portofel” înainte de un bilet la teatru sau la concert, iar scăderea mai accentuată se va vedea, probabil, în 2026.

Cartea, după muzică și televizor

Barometrul împarte consumul în două: ce facem în spațiul public (teatru, cinema, muzee) și ce facem acasă. Acasă, muzica e aproape universală (96% dintre respondenți o ascultă), urmată de programele TV de știri (92%). Lectura cărților vine după informare, la 55%, iar audiobookurile ajung la 20%, o pondere pe care autorii studiului o descriu drept „o utilizare mai restrânsă”. Rezumatul difuzat joi nu spune câte cărți citesc cei 55% și nici cât de des.

Concurența pentru timpul liber se vede în datele despre internet. Aproximativ trei sferturi dintre cei întrebați intră zilnic online, 81% cel puțin o dată pe săptămână, iar 12% nu l-au folosit deloc în ultimul an. WhatsApp și Facebook au mai mulți utilizatori zilnici decât Instagram și TikTok. Anda Becuț Marinescu, directoarea de cercetare a INCFC, a vorbit despre „o competiție cu alte tipuri de activități care atrag și mențin atenția”, mai ales când oamenii își împart timpul liber.

O propunere pentru librării și biblioteci

Despre piața cărții, Carmen Croitoru a spus că „lumea citește mai puțin pe suport de hârtie și mai mult pe tablete, pe ecrane”, dar că cititul „nu a dispărut”. Institutul vrea să propună o strategie de parteneriat public-privat între librării, pe care directoarea le-a numit „ceva ce a dispărut din România”, și biblioteci, care păstrează cartea la nivel național. „Dacă reușim să promovăm această măsură, atunci probabil că amândouă se vor simți mai bine, cu tot cu editurile de carte și cu scriitorii”, a adăugat ea. În declarațiile preluate de Agerpres nu apar detalii: cine ar plăti, cum ar lucra împreună o librărie și o bibliotecă sau când ar ajunge propunerea la Ministerul Culturii.

Ideea apare în aceeași săptămână în care editorii și scriitorii au contestat, în Comisia de cultură, proiectul unui timbru mai mare pe carte. Am scris despre dezbatere pe 18 noiembrie, în articolul „Timbrul pe carte ar deveni 2 lei pe roman”.

Teatrul, cinematograful și muzeele, toate puțin mai jos

În spațiul public, cel mai des vizitate rămân monumentele istorice și siturile arheologice: 65% dintre respondenți au ajuns la cel puțin unul în ultimele 12 luni. Urmează muzeele și galeriile (39%), cinematograful (34%) și teatrul (23%, fără festivaluri). Cu un an în urmă, în barometrul pe 2024, ponderile erau de 66%, 42%, 38% și 25%, potrivit unei documentări Agerpres de la lansarea ediției trecute. Toate au coborât, unele cu un singur punct.

Cât de sigure sunt cifrele

Sondajul s-a făcut prin telefon, cu numere generate aleatoriu, pe 1.064 de persoane de peste 18 ani, cu o marjă de eroare de ±3,1%. Diferențele de unul-două puncte față de anul trecut sunt mai mici decât marja de eroare și pot fi doar zgomot statistic; numai la cinema scăderea, de patru puncte, o depășește.

Volumul are patru capitole, de la tipurile de public la percepția diversității etnice și a imigranților. Seria e veche: prima ediție a barometrului a apărut în 2005, pe un eșantion de 1.636 de persoane de peste 15 ani.

Sursa articol: Agerpres (19 noiembrie 2026)

Cum ți s-a părut?

Comentarii

Încă niciun comentariu. Spune-ne ce crezi!

Vrei să spui ce crezi? Comentariile se scriu din contul gratuit de cititor.

R
Redacția Bookuria

Redacția Bookuria scrie zilnic despre cărțile noi, lansări și evenimente, reducerile din librării și Cronica Bookuria. Mai jos sunt oamenii care semnează pe Bookuria.

Mai citește