Brazilia are 56.976 de firme și puncte de lucru care trăiesc din cărți, cu 18,5% mai multe în doi ani, dar locurile de muncă au crescut doar cu 1,6%
Reducerea zilei: -64% la Litera.ro →
Un studiu al Camerei Braziliene a Cărții numără firmele și angajații cărții. Vânzările cresc cel mai repede dintre 18 piețe, deși cititorii sunt sub jumătate din populație.
În doi ani, Brazilia a ajuns la 56.976 de firme și puncte de lucru care trăiesc din cărți, cu 18,5% mai multe decât în 2023, dar locurile de muncă din ele au crescut doar cu 1,6%, la 73.818. Cifrele vin dintr-un studiu al Camerei Braziliene a Cărții (CBL), făcut cu firma de analiză AVRI și prezentat în septembrie la târgul de carte de la São Paulo, a scris pe 20 noiembrie Publishing Perspectives.
Cele mai multe sunt firme foarte mici: 84% sunt microîntreprinderi, iar studiul vede tot mai mulți întreprinzători individuali, mai ales în edituri, fără să lege însă direct cele două tendințe. Editurile dau 54% dintre firme, iar librăriile 38%, însă librăriile au cei mai mulți angajați, 27.487, adică 37% din total. Între 2023 și 2025, tipografiile au angajat cu 11,7% mai mulți oameni, în timp ce librăriile au pierdut 2% din posturi, iar editurile 1%.
Vânzări în creștere, dar mai puțini cititori
Studiul apare într-un an bun pentru librăriile braziliene. Dintre cele 18 piețe urmărite de NielsenIQ BookData, Brazilia a avut cea mai mare creștere a numărului de cărți tipărite vândute în prima jumătate a lui 2026, de 10,5%, înaintea Indiei (8,3%) și a Mexicului (4,7%), arăta în octombrie Publishers Weekly. În aceeași perioadă, Franța, cea mai mare dintre piețele măsurate, a scăzut cu 6,2%, iar Polonia cu 11,3%. La cărțile pentru copii, Brazilia a urcat cu 14,2%, iar romanele grafice au crescut aproape peste tot, cu excepția Franței și a Belgiei francofone.
Panoul de vânzări NielsenIQ, comentat de asociația editorilor brazilieni (SNEL), spune aceeași poveste în bani, după cum arăta în iulie tot Publishing Perspectives: 1,6 miliarde de reali încasați în primele șase luni, cu 13,3% mai mult decât anul trecut, și peste 30 de milioane de exemplare. Prețul mediu a crescut, iar numărul de titluri diferite vândute a scăzut ușor, cu 1,5%, semn de concentrare pe care SNEL îl consideră însă nesemnificativ. Albumele cu abțibilduri de la Campionatul Mondial de fotbal au umflat cifrele, dar fără ele creșterea rămâne de 10,6%. Romanele grafice au adus cu 52% mai mulți bani, iar horrorul cu 68% mai mulți, tras de japonezul Uketsu, de Stephen King și de brazilianul Raphael Montes.
Cititorii, în schimb, sunt mai puțini. Sondajul Retratos da Leitura no Brasil, făcut de Institutul Pró-Livro, a găsit în 2024 că doar 47% dintre brazilieni citesc, față de 52% în 2019, iar cei care nu citesc au devenit pentru prima dată majoritari, potrivit SBT News.
CBL, autoarea studiului, are vechime în a număra. A fost fondată pe 20 septembrie 1946, într-o librărie din centrul orașului São Paulo, organizează Bienala și Premiul Jabuti, iar din 2020 e singura instituție care dă coduri ISBN în Brazilia, arată Wikipedia în portugheză. Un ghid al editurilor făcut de SNEL și prezentat în iunie număra peste 1.000 de edituri active și peste 10.000 de titluri noi pe an; 77% dintre edituri lucrează în sud-estul țării, care adună 97% din încasările lor.
Ce știm despre librăriile din România
La noi, cel mai nou instrument de măsură este Barometrul de consum cultural 2025, lansat pe 19 noiembrie de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală: 55% dintre respondenți citesc cărți, iar 20% ascultă audiobookuri. Directoarea institutului, Carmen Croitoru, spunea la lansare, citată de Agerpres, că consumul cultural „este în scădere” și că institutul vrea să propună un parteneriat public-privat între biblioteci și librării, pe care le-a numit „ceva ce a dispărut din România”. Am scris pe larg despre barometru și propunerea INCFC.
România nu apare printre cele 18 piețe pentru care NielsenIQ BookData a publicat cifrele din prima jumătate a anului (observația noastră, după lista din Publishers Weekly), iar un studiu care să numere firmele și angajații cărții, județ cu județ, ca acela al CBL, n-am găsit.
La Bookuria credem că o hartă de felul acesta ar lămuri mai repede decât orice declarație dacă librăriile românești chiar au dispărut sau doar s-au mutat din orașele mici în mall-uri și pe internet.
Sursa articol: Publishing Perspectives (20 noiembrie 2026)
Cum ți s-a părut?
Comentarii
Încă niciun comentariu. Spune-ne ce crezi!
Vrei să spui ce crezi? Comentariile se scriu din contul gratuit de cititor.
Mai citește
Noutăți și știri Editoarea Emily Bell își face o editură nonprofit: 60% din bani vor veni din donații, fiindcă o carte se vinde de obicei în 3.000–5.000 de exemplare
Noutăți și știri Noul „American Psycho” s-a oprit: Luca Guadagnino spune că filmul după romanul lui Bret Easton Ellis „nu se face”
Noutăți și știri