fbpx
Despre noi
Incursiuni virtuale in fascinanta lume a cartilor. Colectii de recenzii si recomandari, suntem receptivi la tot ce se poarta citit. Iti multumim pentru vizita!

Când totul pare pierdut (recenzie la cartea “Mesagerii ploii”, de Ismail Kadare)

mesagerii-ploiiIsmail Kadare – Mesagerii ploii, trad. Marius Dobrescu, ed. Humanitas Fiction, 2010

Ismail Kadare s-a născut în 1936 în Albania, acolo unde are loc și acțiunea romanului de față. Este un scriitor de succes, nominalizat de mai multe ori la premiul Nobel, în 2005 primind International Man Booker Prize. Printre romanele sale se numără: Fiica lui Agamemnon, Generalul armatei moarte, Florile înghețate din martie, Piramida etc.

Tema principală a romanului ”Mesagerii ploii” este un război din secolul al XV-lea, dintre albanezi și perși – pe atunci unul dintre cele mai puternice popoare. Parcurgându-l, ne dăm seama că este un roman ce trece dincolo de războiul pe care noi îl știm. În primul rând fiindcă totul diferă de cum ne imaginăm războiul, în luptă fiind doar tunuri, torțe și săbii cu nelipsitele scuturi, fără bombe, obuze, arme de foc și nenorociri aruncate în luptă. Din acest motiv imaginea războiului devine și mai profundă, iar pierderile sunt considerabile în luptele corp la corp.

Albanezii, prin vocea lui Gheorghi Kastrioti, refuză să se predea otomanilor. Astfel că o mare armată pornește pe lungul drum prin munți, din Persia spre cetatea albanezilor care se baricadaseră între zidurile aparent protectoare. Acesta nu este numai un război al cuceririi de teritorii, ci și unul al religiilor, creștinismul fiind aspru judecat și un motiv de ură pentru armata otomană care dorea cu toată ardoarea să dea jos crucea și steagul albanezilor și să ridice steagul lor.

Vedem aici o împletire interesantă de credințe și obiceiuri care dau romanului un farmec aparte. Și aici mă gândesc la cei din suita gigantei armate de 40.000 de mii de oameni, printre care se număra astrologul desemnat să interpreteze ce spun stelele în legătură cu iminentul atac sau blestemătorul care, dacă nu blestema bine, risca să fie omorât.

Corturile lor albe ne-au împresurat cetatea din toate laturile. Când s-a luminat de ziuă, împrejurul nostru parcă se așternuse o iarnă grea. Nu se mai zărea nici pământul, nici ogoarele și nici căpițele de fân. Am urcat pe ziduri și am privit iarna aceea cumplită. Abia acum am priceput pe de-a-ntregul ce cumplit avea să fie războiul acesta pe care Gheorghi al nostru îl pornise împotriva celui mai mare stăpânitor al lumii, Murad” (p. 17) descrie un albanez armata otomană în primele zile de primăvară în care armata otomană se stabilește în fața izolatei cetăți. Trebuie să precizez că aflăm de situația albanezilor prin pasaje scurte de jurnal scrise la începutul fiecărui capitol, unde observatorul povestește la persoana I ce vede de sus. În rest, narațiunea se face la persoana a III-a.

Îl găsim în frunte pe Tursun – pașa care este trimis în luptă ca o ultimă șansă de a se ridica și a demonstra că o poate face. Dacă dă greș, destinul nu-i va fi favorabil. Ca oponent inexistent fizic în roman, este Skanderbeg care se află undeva în munți și urmărește lupta de la distanță, intervenind din când în când. Ura armatei este distribuită egal, atât împotriva cetății cât și a conducătorului lor Skanderbeg care a refuzat să se predea.

Ne găsim introduși într-un univers intim aș spune, unde frământările Pașei, ale cronicarului războiului Mevla Celebi, ale fetelor haremului adus special pentru campanie și a altor membrii de importanță mai mică sau mai mare, se sunt făcute cunoscute de autor. Fiecare are propria sa problemă căreia trebuie să-i găsească o soluție, pașa să învingă, cronicarul să-și păstreze relațiile cu intendentul-șef (care făcea parte din consiliul pașei) și să găsească cele mai potrivite cuvinte pentru istoria sa, arhitectul Kauri să găsească punctele slabe ale cetății, roabele să nu-și piardă farmecul și să fie respinse de pașă, medicul Siri Selim să trimită cele mai urâte lucruri asupra cetății (animale bolnave vii, tot fel microbi etc.), astrologul să prezică bine, poetul orb Sadedin să scrie cel mai potrivit poem despre situația în care ajunseseră. Fiindcă, după mai multe atacuri, armata otomană pierduse mulți oameni și nu reușise să cucerească cetatea.

Pierderi sunt de ambele părți, iar războiul se prelungește mai mult decât se anticipase. Odată cu asta se prelungește și chinul combatanților iar moartea se află la tot pasul.

Un roman superb, bine documentat și cu o forță puternică ce transmite foarte bine sentimentele celor două părți implicate în luptă.

Emilia Zăinel

Cartea poate fi cumparata si online, cu reducere si transport gratuit, de aici.

 

bogdan
Total
0
Shares

Bookura-te de comentarii

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Previous Article

90% reducere pentru romanul "Cimitirul", de Telespan (eBook). Doar azi!

Next Article

Ai ce sa citesti! Peste 15.000 de carti cu reducere + transport gratuit

Related Posts

Total
0
Share