Crima din Orient Express (1974)
Agatha Christie a spus despre două filme făcute după cărțile ei că i-au plăcut. Acesta e unul dintre ele.
🎟️ Adaptare oficială, făcută cu drepturile cărții.
Crima din Orient Express
titlul original: Murder on the Orient Express
- Regia
- Sidney Lumet
- Cu
- Albert Finney, Ingrid Bergman, Lauren Bacall, Sean Connery, Vanessa Redgrave, John Gielgud, Anthony Perkins, Wendy Hiller, Jacqueline Bisset, Michael York, Richard Widmark, Martin Balsam
- Anul
- 1974
- Premii
- Array
„Crima din Orient Express”
de Agatha Christie · 1934
titlul original: Murder on the Orient Express
Cartea sau filmul?
Un vot de persoană. Poți să te răzgândești oricând.
0% cartea · 0% filmul (0 voturi)
Un tren oprit în zăpadă și un mort în compartimentul alăturat
Orient Expressul pleacă din Istanbul plin în toiul iernii, ceea ce în sine e ciudat. În a doua noapte rămâne înzăpezit undeva în Balcani, iar dimineața unul dintre pasageri e găsit mort în cușeta lui. Nimeni n-a coborât și nimeni n-a urcat: cine a făcut-o e încă în tren. Hercule Poirot, care se întorcea la Londra, are la dispoziție un vagon cu doisprezece necunoscuți și timpul până sosesc plugurile.
Romanul a apărut la Collins Crime Club pe 1 ianuarie 1934, iar în Statele Unite în februarie, sub alt titlu: Murder in the Calais Coach. Christie a pornit de la două lucruri adevărate. Unul: Orient Expressul fusese oprit de un viscol lângă Çerkezköy, în Turcia, în februarie 1929, șase zile la rând. Celălalt: răpirea și uciderea fiului lui Charles Lindbergh, în 1932, cu tot cu servitoarea bănuită pe nedrept, care s-a sinucis. Din al doilea a ieșit mobilul, din primul decorul. Propria ei călătorie din 1931, întârziată 24 de ore de inundații, i-a dat câteva personaje, între care doamna Hubbard.
Cum a ajuns Lumet să facă filmul
Christie nu mai voia să vândă drepturi. Ecranizările din anii '60 o supăraseră, iar producătorii John Brabourne și Richard Goodwin ar fi avut nevoie de intervenția lordului Mountbatten ca să ajungă la ea. EMI a pus singură tot bugetul: 1,4 milioane de dolari. Interioarele s-au filmat la Elstree, lângă Londra. Exterioarele s-au făcut în Franța, în 1973, cu un atelier feroviar de lângă Paris în chip de gară din Istanbul. Trenul a fost filmat în munții Jura, pe o linie închisă de curând, iar scenele cu nămeți lângă Montbenoît, unde ninsese atât de bine în noaptea dinainte, încât zăpada adusă cu camioanele a rămas nefolosită.
Doisprezece actori mari într-un singur vagon
Albert Finney îl joacă pe Poirot sub un strat gros de machiaj. În jurul lui: Lauren Bacall, Ingrid Bergman, Sean Connery, John Gielgud, Vanessa Redgrave, Anthony Perkins, Wendy Hiller, Jacqueline Bisset, Michael York, Richard Widmark, Martin Balsam, Rachel Roberts și Jean-Pierre Cassel. Bergman a luat Oscarul pentru rol secundar, cu o misionară suedeză care vorbește puțin și greoi. Filmul a mai primit cinci nominalizări: Finney pentru rol principal, Paul Dehn pentru scenariu adaptat, Geoffrey Unsworth pentru imagine, Richard Rodney Bennett pentru muzică și Tony Walton pentru costume. Scenariul l-a scris Dehn; dramaturgul Anthony Shaffer a lucrat la el fără să fie trecut pe generic.
Cum se vede azi
Sunt 128 de minute, iar o bună parte din ele e un singur om care pune întrebări în același vagon-restaurant. Cine vine de la thrillerele de acum o să simtă ritmul așezat. În schimb, montajul lui Anne V. Coates ține interogatoriile vii prin tăieturi scurte între fețe, iar imaginea lui Unsworth face din lemnul lustruit și din lămpile de alamă un personaj în plus. Filmul nu încearcă nicio clipă să pară modern, și tocmai de asta a îmbătrânit încet.
Cartea
E un roman scurt, construit ca o demonstrație: planul vagonului, lista pasagerilor, o serie de interogatorii, apoi soluția. Toate datele sunt pe masă de la început, așa că poți ține socoteala singur, iar asta e o parte din plăcere. Cartea se citește într-o după-amiază lungă și nu cere să fi citit nimic altceva din seria Poirot. În română circulă ca Crima din Orient Express, la Editura Litera, în colecția Buzz Books.
Autoarea
Agatha Christie a murit la paisprezece luni după premiera filmului. Apucase să-l vadă și, după spusele soțului ei, arheologul Max Mallowan, i-a dat „o apreciere mai degrabă fără tragere de inimă”; el spunea că fusese „dintotdeauna alergică” la ecranizări. Singurul lucru de care s-a plâns pe față a fost mustața: în cărți, a lui Poirot e mult mai fină decât cea pe care o poartă Finney.
Ce s-a schimbat la ecranizare
Fără spoilere despre final.
- Prietenul lui Poirot își schimbă numele. În roman, directorul companiei Wagons-Lits care călătorește alături de Poirot se numește domnul Bouc. În film i se spune Bianchi și e jucat de Martin Balsam.
- Valetul. Valetul englez al lui Ratchett e Edward Henry Masterman în carte. În film poartă numele Edward Beddoes și e jucat de John Gielgud.
- Doamna Hubbard. Americanca din compartimentul de lângă victimă e Caroline Hubbard în roman. În film, Lauren Bacall o joacă sub numele Harriet Belinda Hubbard.
- Mustața. Christie descria mustața lui Poirot mult mai fină decât cea purtată de Albert Finney. A fost singurul lucru de care s-a plâns public după ce a văzut filmul.
Citești întâi sau vezi întâi?
Citește întâi. Soluția e genul de lucru pe care nu-l afli de două ori, iar cartea ți-o pune în față cu planul vagonului alături.
Pe Bookuria, despre asta
- Ziua 14: Crimă în personalul de Brașov, cu patru suspecți și o plăcintă 20 noiembrie 2026
Comentarii
Încă niciun comentariu. Spune-ne ce crezi!
Vrei să spui ce crezi? Comentariile se scriu din contul gratuit de cititor.
