Editura Humanitas anunta o noua serie de reeditari, dar si cateva titluri noi. Mai jos vi le prezentam pe scurt in speranta ca le veti gasi interesante.
Trecutul este viu. Filip-Lucian Iorga in dialog cu Neagu Djuvara
Orice dialog cu Neagu Djuvara paraseste degraba conventiile genului si devine adevarat taifas, iar astazi putini oameni mai au sansa de a trece prin aceasta experienta a comunicarii. Interlocutorul venerabilului istoric este Filip-Lucian Iorga, deja remarcat in istoriografia romaneasca datorita cercetarilor sale de genealogie si de istorie a boierimii romane. Asadar, o intalnire fericita a istoricului care cerceteaza istoria cu istoricul care a trait-o. Un taifas presarat copios cu reflectii despre credinta, destin, copilarie, educatie, rolul elitelor politice si intelectuale, despre rabdarea pe care trebuie sa o aiba doua sau trei generatii pentru a ajunge in chip legitim sa ocupe demnitati in stat. Insa, cum in aceasta carte nu doar biografia lui Neagu Djuvara este interesanta, ci si profesiunea sa de credinta ca istoric si filozof al istoriei, cei doi, odata pusi pe vorba si cautand sa afle adevarul despre obiectivitate si relativizare in studiul trecutului, ajung la concluzia ca istoria este o poveste cu sens, incontinuu reinventata. Astfel, prin cei prezenti, trecutul este intotdeauna viu.
, Constantin Bacalbasa
“Citita pe indelete, cartea lui Bacalbasa poate deveni un adevarat abecedar de istorie moderna pentru tanarul din generatia Internet, cu conditia ca el sa fie convins ca a privi din cand in cand inapoi inseamna, paradoxal, a ocoli santul dinainte.” (Dan C. Mihailescu)
Primul volum al Bucurestilor de altadata, al carui text integral vede pentru intaia oara lumina tiparului dupa aproape 90 de ani de la aparitia editiei princeps, reuneste amintirile lui Constantin Bacalbasa din anii 1871-1877 si zugraveste probabil unul dintre cele mai amanuntite, mai interesante si mai pline de culoare tablouri ale vietii bucurestene din primii ani ai domniei lui Carol I si din vremea Razboiului de Independenta. Oferind prilej de intoarcere in timp pentru cititorul dotat cu iscoditoare placere detectivistica, insemnarile lui Bacalbasa pun sub lupa ma! i cu seama evenimentele vietii politice a Capitalei lupte pentru putere, santaje, intrigi, razbunari si ecourile lor in presa vremii, dar nu ocolesc spectacolul pitoresc al vietii mondene, avivate in anecdote uitate sau de-a dreptul necunoscute. Adunate una dupa alta, vreme de mai bine de jumatate de veac, aceste istorii consemnate de Bacalbasa sunt cu certitudine unele dintre cele mai pretioase marturii care dau seama despre inceputul de drum al Romaniei moderne.
Parintele Zosim si alte povestiri, Radu Rosetti
De la ultimii martori ai vremurilor fanariote, ai ocupatiilor si razboaielor rusesti si turcesti, de la oamenii care au trait zorii schimbarilor si ai ideii nationale, de la cei care au facut Unirea Principatelor si ne-au asezat intre natiunile Europei sub domniile lui Cuza si Carol I, Radu Rosetti a adunat chipuri si intamplari alcatuind o lume care nu vrea sa treaca in uitare. Sub pana sa, stiinta istoricului cercetator al arhivelor se impleteste cum nu se poate mai fericit cu harul de povestitor mostenit de la parinti si bunici. Impreuna cu Amintirile, povestirile sale alcatuiesc opera ultimului mare cronicar moldovean.
City Lights. Despre experienta la Walter Benjamin, Ioan Alexandru Tofan
“Cartea lui Ioan Alexandru Tofan este povestea unei serii de intalniri. Mai intai, fireste, intalnirea unui tanar cercetator foarte inzestrat cu un autor, Walter Benjamin, greu de clasat si, adesea, simplificat ideologic de o exegeza partizana. Apoi intalnirea dintre filozofie si literatura, dintre politica si teologie, dintre metafizica si experienta detaliului imediat si a derizoriului, dintre oras inteles ca personaj si ca text si modernitate, sau dintre oras si cel care il parcurge («flaneurul»). Ar fi de adaugat intalnirea dintre eruditie si traire, dintre Berlin si Paris, iar in final, o ingenioasa aducere in scena a urbei crepusculare din Craii de Curtea Veche. In ansamblul ei, cartea va fi, pentru cititor, o intalnire rasplatitoare cu un filozof roman cultivat, subtil, riguros, aflat, din cate imi dau seama! , la inceputul unei cariere pe care pariez fara rezerve.” (Andrei Plesu)
, Bogdan Calinescu
“Aceasta carte perfect argumentata constata raul lumii noastre. Nu e capitalismul, cum poate ati crede, daca i-ati asculta pe socialisti, care azi ocupa piete, ca sa nu mai existe piata. Socialistii, care au ruinat cu principiile lor trei sferturi din lume in doar doua generatii, ar trebui sa stie mai bine ca fara ajutorul statelor marxiste nu ar fi putut niciodata obtine aceste rezultate. Raul lumii noastre civilizate e statul, statul care ! ne-a nationalizat societatile, ne-a etatizat vietile, ne-a ipotecat proprietatile, a pus botnita libertatilor uniformizand egalitatile si inregimentand fraternitatile. Statul este monstrul cel mai rece, monstrul care ne-a confiscat totul in numele minciunii ca el, statul, este poporul, este societatea, este civilizatia. Nu, nu este. Iar din cartea lui Bogdan Calinescu aflati, din observatii, si nu din teorii, de ce nu este si ce anume, de fapt, este. Concluzia sa, atent si indelung sustinuta de dovezi, este transanta: «Iar singura reforma posibila a statului este renuntarea acestuia la prerogativele sale, asa cum se intampla in alte tari. Cu cat mai putin stat, cu atat mai bine.»” (Horia-Roman Patapievici)
O istorie a lumii moderne. 1920-2000, Paul Johnson
“Istoric al ideilor, mentalitatilor si pasiunilor colective, ginditor conservator mereu iconoclast si imprevizibil, Paul Johnson ofera in acest volum o perspectiva lucida asupra unui secol in care civilizatia s-a prabusit, iar barbaria a renascut in vesminte ideologice. Este vorba despre acel secol pe care regretatul Matei Calinescu, scriind despre aceasta carte, l-a numit «al monstrilor». In aceasta teratologie, Lenin, Stalin, Hitler, Mao sint falsii profeti ai unei purificari absurde, aberante, catastrofale. A fost un secol al ideologiilor liberticide si al terorii universalizate. A fost insa, nu mai putin, un secol al rezistentei antitotalitare, al supravietuirii demnitatii in pofida atitor capcane, obstacole si pericole. Cartea lui Johnson se citeste pe nerasuflate, asemenea unui roman in care eroii sintem chiar noi, prinsi in mare! le angrenaj al unei modernitati ambivalente si paradoxale.” (Vladimir Tismaneanu)
, Hannah Arendt
“Cartea aceasta a fost scrisa avand tot timpul in fata ochilor un fundal atat de optimism disproportionat, cat si de disperare fara limite. Ea sustine ca Progresul si Catastrofa sunt doua fete ale aceleiasi medalii; ca amandoua sunt produse ale unei superstitii, nu ale credintei. A fost scrisa cu convingerea ca ar trebui sa fie posibila descoperirea mecanismelor ascunse prin care toate elementele traditionale ale lumii noastre politice si spirituale s-au dizolvat intr-un conglomerat in care totul pare sa-si fi pierdut valoarea specifica ajungand sa nu mai poata fi recunoscut de intelegerea umana, sa nu mai poata fi folosit in scopuri omenesti. Abandonul in fata acestui proces brutal de dezintegrare a devenit o ispita careia, s-ar parea, nu i se mai rezista, nu numai din cauza ca procesul de care e vorba si-a asumat proportiile maretiei mincinoas! e a necesitatii istorice, ci, de asemenea, pentru ca tot ceea ce nu mai apartine acestei evolutii pare acum lipsit de viata, secatuit de sange, fara nici un inteles si ireal. Nu ne mai putem permite sa dam la o parte raul si sa-l privim efectiv doar ca pe o greutate moarta pe care timpul o va ingropa de la sine in uitare”. (Hannah Arendt)
Dao Calea ca o curgere de apa, Alan Watts
Cu colaborarea lui Al Chung-Liang Huang
Caligrafie suplimentara de Lee Chih-Chang
Alan Watts teolog, cercetator si profesor, interesat in egala masura de Zen, mistica si filozofie este un caz aparte intre orientalisti: cartile lui poarta amprenta unui spirit deschis, mereu in cautare, in fiecare dintre ele autorul izbutind sa “scrie frumos de Nescrisul”. Cu Dao Calea ca o curgere de apa, ultima lui scriere si cea mai tradusa in lume, performanta stilistului Watts atinge apogeul. Textul pare sa se fi alcatuit ca de la sine: el curge liber, acompaniat in marginea paginii de caligrafia chineza. Incepe cu cateva note despre Lao zi si operele daoismului, se opreste la limba chineza scrisa vazuta ca mediul cel mai prielnic de aparitie a acestei filozofii, trece in revista conceptele daoiste esentiale Yin, Yang, Dao si De (Puterea). Pledeaza pentru simplitate, naturalete, firesc, intuitie, nonimixtiune, pe scurt pentru valorile proprii Orientului, atat de straine mentalitatii noastre; dar fara ca autorul sau sa deplanga ori sa acuze mentalitatea Occidentului. Convins ca adevaratul Dao rezida in convergenta benefica a celor doua lumi, Alan Watts nu ii cere cititorului decat sa descopere un nou mod de a fi, participand pur si simplu, prin interactia cu textul eseului sau, la curgerea lui Dao.
Comunicat de presa Editura Humanitas