„O nuntă! Prima dintr-o generație…”. Așa începe Privilegiații, povestea cuplului Adam – Cynthia, care se cunună într-o vară toridă, undeva în Pittsburgh. În jur, tineri care strâmbă din nas la… totul, pentru că „vin de la New York și Chicago”, deci nu le plece așa-numita „provincie”. Focusul asupra acestor tineri snobi cărora nu le convine nimic din ceea ce nu au niciun chef să schimbe este punctul central al unei narațiuni captivante.
Ce disponibilitate are tânăra generație actuală de a se implica în ceea ce ar trebui să însemne progresul omenirii și un viitor mai bun? Sunt toate acestea un soi de idealism care nu mai este caracteristic „milenarilor”, așa cum sunt cunoscuți cei de la care umanitatea așteaptă pașii înainte? În Privilegiații, Jonathan Dee pune cu inteligență acest gen de întrebări subtile, ale căror răspunsuri pot da fiori. În scenă intră, așadar, obiceiul de a bea prea mult, inclusiv al femeilor, fiul organizatoarei de nunți trimis după ornamente în timp ce este drogat, cavalerul de onoare memorându-și cuvântarea sub duș… Superficialitate, lipsă totală de angajament pentru reperele vieții de adult, o trecere spre derizoriu a unei instituții care a clădit imperii și pe care lumea s-a bazat de atâtea ori când a fost nevoită să se refacă după dezastre: căsătoria.
Mirii înșiși sunt fermecători în felul acela diluat, care nu le cere niciun efort: arată bine, sunt de succes fără să fi meritat asta prin muncă și se iubesc teribil… oarecum. Adam crede despre Cynthia că este foarte potrivită pentru el și că are un limbaj magic care nu i se adresează decât lui și pe care doar el îl poate înțelege. Cynthia, la rândul ei, are o părere excelentă despre cel care îi devine soț: o amuză și este bun la pat. „Și oricum, are nevoie prea mult de mine ca să strice lucrurile”. În aroganța și suficiența ei, tânăra mireasă nici nu-și ascunde disprețul față de tatăl vitreg, chit că acesta plătește nunta… Și uite așa, transpirați în fața unui preot pe care nu-l cunosc și a unui public străin despre care mirii se iluzionează, cei doi își spun jurămintele menite să-i propulseze în viața adultă. Le-au luat oare în serios? Știu ce au spus și ce urmează după ceea ce au încheiat? Cunosc și altceva în afară de un sarcasm ucigător și un cinism detașat cu care privesc viața?
Câțiva ani mai târziu, izolarea celor doi este acută. Adam nu a fost promovat și s-a plafonat într-o firmă mică. Cynthia bea prea mult, nu se poate angaja și în orice caz este mult prea grosolană pentru a fi suportată într-o lume de oglinzi paralele, în care dacă nu ești ipocrit nu faci mare lucru. Au doi copii care nu-și cunosc bunicii; Adam și Cynthia chiar se mândresc cu faptul că au eliminat rădăcinile familiale: „Unul dintre lucrurile care îi făceau să se potrivească atât de bine, simțise el mereu, era talentul comun de a lăsa totul în urmă. De ce și-ar dori cineva să privească înapoi și să reia ceva cunoscut?… În lumea finanțelor, cei mai de succes oameni sunt cei pentru care ziua de ieri nu există”.
Și într-o seară, la o petrecere, Cynthia se îmbată…
Romanul Privilegiații, de Jonathan Dee poate fi cumpărat cu reducere de la eMAG sau Libris.
