În decembrie 1979, URSS invada statul vecin Afganistan şi declanşa un război sângeros, care a durat aproape un deceniu şi a generat predarea de către comunişti a puterii în mâinile Mujahedinilor susţinuţi de occident. Cine şi-ar fi imaginat că acea intenţie de „aducere la ordine” avea să aibă o asemenea anvergură, importanţă şi atâtea implicaţii la scară mondială? Din cauza acestui război, SUA au refuzat să semneze tratatul de limitare a armelor nucleare START II, 65 de state au boicotat Jocurile Olimpice de la Moscova, din anul 1980 etc. Şi cel mai grav, poporul afgan a plătit un preţ imens: prelungirea unui devastator război civil, extinderea peste decenii a unui conflict major, care nu pare să ajungă la vreun capăt nici chiar azi. Războiul Sovieto-Afgan aruncă o nouă lumină asupra unui punct de foc de pe harta lumii, care, în ciuda tuturor evoluţiilor internaţionale, a schimbărilor de regimuri, a victimelor şi trecerii deceniilor, continuă să ardă, mocnit sau violent.
- Carte publicata in 2015 la Editura Corint
- Cumpara cartea cu reducere
- Numar pagini: 96
- ISBN: 978-606-8623-82-5
Faptele arată că în 1979, Uniunea Sovietică, condusă de Leonid Brejnev, trimitea în Afganistan trupe menite să „sprijine” acest stat satelit al său, în care rezistenţa era mai puternică decât permitea Moscova. Iar rezistenţa însemna de fapt mişcările menite să scoată această ţară din epoca feudală, s-o modernizeze, s-o reformze după model occidental. Decizia de a invada Afganistanul demonstra atunci că regimul comunist nu realiza nici după decenii că modelul pe care dorea să-l impună era incompatibil cu tradiţiile şi felul de a trăi şi a gândi al afganilor. Tocmai de aceea rezistenţa a beneficiat întotdeauna de ajutorul populaţiei. Din aceste considerente, ceea ce sovieticii intenţionaseră să fie o operaţie militară limitată, de stabilizare, s-a transformat într-un război lung şi sfâşietor împotriva mujahedinilor, care luptau cu arme moderne şi tehnici neconvenţionale. Sovieticii ripostau cu arme de foc convenţionale şi raiduri devastatoare în teritoriile ocupate de unităţile de gherilă. În cele din urmă, au fost nevoiţi să renunţe la un conflict costisitor şi care a avut un preţ uman imens: până în momentul retragerii URSS, aproape 15.000 de sovietici şi mai mult de un milion de afgani au fost ucişi. Nici scopul rezistenţei nu a fost atins. Ţara a rămas mult timp pe mâna radicalilor talibani, o miliţie islamistă care s-a dovedit extrem de agresivă şi cu care nici vestul nu s-a înţeles.
Războiul Sovieto-Afgan face apel la nenumărate surse de informare şi detaliază „la firul ierbii”, cu hărţi şi alte elemente explicite, primii zece ani dintr-un război care nu s-a încheiat nici azi pe deplin. Invadatorilor sovietici le-au luat locul radicalii islamişti, iar ţara este astăzi doar la suprafaţă stabilizată. Luând în calcul urmările gestului unui „vinovat” care nici măcar nu mai există, fosta URSS, o întrebare vine firesc la finalul lecturii acestei cărţi de forţă: a meritat?
Cartea Războiul Sovieto-Afgan, de Gregory Fremont-Barnes o gasesti la Elefant / Libris / eMAG.
