Vineri, 15 aprilie, ora 18.30, Libraria Humanitas de la Cismigiu va fi gazda unui eveniment dedicat volumului Sirena si alte povestiri de Giuseppe Tomasi di Lampedusa, recent aparut in colectia “Raftul Denisei”. Evenimentul va fi organizat in cadrul “Serilor italiene” si se va bucura de participarea Irinei Margareta Nistor, filolog si critic de film, a lui Teodor Baconschi, scriitor si publicist, si a lui Vlad Russo, senior editor Humanitas.
Fragmentele de amintiri din copilarie si cele trei povestiri publicate in acest volum – dintre care Sirena este considerata o capodopera – vor face obiectul dezbaterii cu titlul “Imprejurilmile capodoperei”.
“Serile Italiene” sunt realizate in parteneriat cu Cercul de Studii Interdisciplinare a Studentilor italienisti si Catedra de Limba si Literatura Italiana a Facultatii de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti.
Accesul se face pe baza unei rezervari la numarul de telefon 021 311 40 01 sau la adresa de email cismigiu@humanitas.ro, in limita celor 100 de locuri disponibile, pana in data de 15 aprilie, ora 18.00.
In ultimii sai doi ani de viata, pe langa romanul Ghepardul, Lampedusa a scris “o opera secunda”, aparuta in volum postum, in 1961: insemnarile din Amintiri din copilarie, sursa a celor mai multe detalii despre viata autorului, si trei povestiri: Bucuria si legea, Sirena si Pisoiasii orbi, care atesta pasiunea pentru lectura si meditatie care l-a insotit intreaga viata, melancolica dispozitie din copilarie catre singuratate si darul iesit din comun al observatiei. “Gheara leului” se vede limpede din aceste pasionante fictiuni de mai mici dimensiuni: o plonjare fara ezitari in profunzimea societatii italiene, personaje creionate in trasaturi sigure, alternanta situatiilor dramatice si grotesti, a celor fantastice si a celor realiste, descrieri de natura raspunzand tainic framantarilor sufletesti.
“Multi scriitori au considerat opera lui Tomasi di Lampedusa un moment important in formarea lor. Au subliniat cum, pornind de la Proust, el a pus pe primul plan viziunea subiectiva in defavoarea adevarului. Lampedusa, fara scrupule, cu placere si bucurie, transforma istoria intr-o poveste personala. In acest context, Amintirile din copilarie, ca laborator al amintirilor, reprezinta o etapa fundamentala. Viata poate fi fericita in maniera responsabila, chiar daca este melancolica. Amintirile, cu caracterul lor de insemnari, sugereaza recuperarea istoriei prin scoaterea la suprafata a unor semne indelebile.” (Gioacchino Lanza Tomasi)
Despre Giuseppe Tomasi, duce de Palma si principe de Lampedusa, nascut in 1896 la Palermo, fiul sau adoptiv, Gioacchino Lanza Tomasi, marturisea ca era un “om al tainelor”. Ca a fost si a ramas asa se poate vedea din faptul ca nici azi, la aproape sase decenii de la moartea sa, biografii nu cunosc din viata aristocratului sicilian decat foarte putine lucruri. In timpul Primului Razboi Mondial a luptat ca ofiter de artilerie in armata italiana, a fost luat prizonier, a evadat si sa intors din Ungaria in Italia pe jos. Sa casatorit in 1932 cu baroneasa Alessandra Wolff Stomersee. Nesuportand guvernarea lui Mussolini, a trait lungi perioade in strainatate, iar dupa razboi a revenit la Palermo. In 1955 a inceput sa scrie Ghepardul, al carui plan il avea in minte de multi ani. A murit la Roma in 1957, inainte de publicarea romanului (Il Gattopardo, Feltrinelli, 1958; Humanitas Fiction, 2011), considerat unul dintre cele mai importante din literatura secolului XX. Printre scrierile sale postume se numara: Sirena si alte povestiri (I Racconti, 1961; Humanitas Fiction, 2016), Lezioni su Stendhal (1977), In vito alle Lettere francesi del Cinquecento (1979), Letteratura inglese, 2 vol. (19901991), Calator prin Europa. Epistolar 19251930 (Viaggio in Europa. Epistolario 19251930, 2006; Humanitas, 2016).
Comunicat Editura Humanitas
