Cărți cadou pentru copii de 6–8 ani: 14 idei, de la primele lecturi la serii
Reducere azi: „Un urs pe nume Paddington”, 47,02 lei la Cartepedia (−5%) →
Ce carte îi dai unui copil de 6, 7 sau 8 ani: povești de citit împreună, primele cărți de citit singur, mistere, serii, atlase și doi clasici românești.
Cele mai bune cărți cadou pentru copii de 6–8 ani sunt de două feluri: povești cu capitole, pe care un adult i le citește copilului seara, și primele cărți pe care copilul le poate citi singur, cu literă mare, capitole scurte și ilustrații la fiecare pas. La vârsta asta, între clasa pregătitoare și clasa a II-a, copilul trece de la „mi se citește” la „citesc singur”. Trecerea nu se face într-o zi. Un copil de 6 ani abia leagă literele, unul de 8 poate termina singur un roman scurt. Cadoul bun ține cont de locul în care se află copilul acum.
Mai jos sunt 14 cărți, grupate după cum se citesc: împreună, singur, pe serii, cu mistere, despre lume și doi clasici românești. Pentru fiecare scriem pentru ce vârstă se potrivește mai bine și ce o face potrivită. Toate se găsesc în librării; casetele arată prețul de azi și librăria cea mai ieftină.
Cum alegi cărți pentru copii de 6–8 ani
Întâi, nivelul de citire. Întreabă-i pe părinți ce citește copilul acum. În clasa pregătitoare copiii cunosc literele de tipar, dar cititul propriu-zis, cu abecedarul, vine în clasa I, așa că un copil de clasa pregătitoare primește cel mai bine o carte de ascultat. Un copil care citește deja silabisit are nevoie de pagini cu puțin text, rânduri aerisite și o ilustrație care să-l ajute când se împiedică. Ajută colecțiile gradate: la Litera, „Prima mea lectură” urcă de la povești scrise cu majuscule de tipar până la nivelul 3, miniromanul, pentru cei care citesc deja propoziții întregi.
Cartea de citit împreună poate fi mai grea. Un copil înțelege o poveste ascultată mult peste ce poate citi singur. De aceea un roman cu capitole, ca „Mica vrăjitoare”, merge la 6 ani dacă îl citește un adult și la 8 ani dacă îl citește copilul.
Apoi, interesele. Un copil care întreabă de ce bate inima sau unde e Peru se bucură mai mult de o carte despre corpul omenesc sau de un atlas decât de încă o poveste. Și cărțile de non-ficțiune sunt lectură.
Ce să eviți. O carte cu literă măruntă și fără desene îl poate descuraja pe un cititor începător, oricât de frumoasă ar fi povestea. Caietele de exerciții nu prea arată a cadou. Dintr-o serie începi cu primul volum, chiar dacă al patrulea are coperta mai frumoasă.
De citit împreună, seara: povești cu capitole
„Un urs pe nume Paddington”, de Michael Bond
Un urs mic, venit tocmai din Peru, e găsit de familia Brown în gara Paddington din Londra, așezat pe o valiză, cu un bilețel prin care roagă pe oricine să aibă grijă de el. Familia îl ia acasă și îi dă numele gării. Michael Bond a publicat prima carte cu Paddington în 1958. Fiecare capitol e o pățanie aproape încheiată, deci se potrivește bine cu un capitol pe seară. La 6 ani se ascultă, pe la 8 se poate citi singur. Dacă a doua zi copilul cere la micul dejun sandviș cu marmeladă, gustarea preferată a ursului, nu e vina noastră.
„Mica vrăjitoare”, de Otfried Preussler
Mica Vrăjitoare are doar 127 de ani, adică e foarte tânără pentru o vrăjitoare, și vrea să danseze cu vrăjitoarele mari în noaptea Walpurgiei. Pentru că se strecoară acolo fără voie, primește o pedeapsă și un an de probă: dacă devine până atunci „o vrăjitoare bună”, va avea voie la dans. Încurcătura e că ea și consiliul vrăjitoarelor înțeleg prin „bună” lucruri foarte diferite. Otfried Preussler a scris cartea în 1957, în germană. Alături de eroină stă tot timpul corbul vorbitor Abraxas, vocea rațiunii. Pentru 6–7 ani citită cu voce tare, pentru 8 ani citită singur.
„Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi”, de Nikolai Nosov
Habarnam e un prichindel dintr-un oraș în care toți locuitorii sunt cam cât un castravete. Numele îi spune povestea: nu știe nimic, dar se laudă cu orice și se apucă de toate. Ba se face pictor, ba poet, ba pleacă în lume cu balonul. Nikolai Nosov a publicat cartea ca volum în 1954, ca prima parte a unei trilogii; continuările, „Habarnam în Orașul Soarelui” și „Habarnam pe Lună”, se găsesc și ele în română. Ediția de la Humanitas Junior e bună de citit pe capitole, seara, și le place copiilor care râd de cineva mai încurcat decât ei.
Primele cărți de citit singur, pentru clasa I și clasa a II-a
„Broscoi și Brotac sunt prieteni”, de Arnold Lobel
Cinci povestiri scurte despre doi prieteni foarte diferiți: unul ar dormi până în mai, celălalt face orice ca să-l scoată din casă, inclusiv să rupă foile din calendar. Arnold Lobel a publicat cartea în 1970 și a primit în 1971 Caldecott Honor, distincția americană pentru cele mai bune cărți ilustrate ale anului. Frazele sunt scurte, povestirile au câteva pagini, și umorul e destul de fin cât să-l facă și pe adult să zâmbească. A tradus-o Florin Bican, la Portocala albastră. Potrivită de la 6 ani, pentru primele seri în care copilul îi citește el părintelui.
„Isadora Moon merge la școală”, de Harriet Muncaster
Isadora are mama zână și tatăl vampir, deci e câte puțin din amândoi: îi plac noaptea și liliecii, dar și bagheta magică și soarele. Când vine vremea școlii, mama o vrea la școala zânelor, tatăl la cea a vampirilor, iar Isadora le încearcă pe amândouă, cu rezultate pe care nu le stricăm aici. Harriet Muncaster scrie și desenează singură seria, apărută în Marea Britanie din 2016. La Curtea Veche s-au tradus multe volume, deci dacă prima carte prinde, urmarea e la îndemână. Capitolele sunt scurte, iar desenele autoarei țin pasul cu textul. Pentru 6–8 ani: la 6 se citește împreună, de pe la 7 singur.
„Dory Fantasmagory”, de Abby Hanlon
Dory e mezina familiei, și fratele și sora mai mari nu vor să se joace cu ea. N-are nimic, fiindcă are o imaginație cât un oraș: o prietenă imaginară, Mary, și o dușmancă la fel de imaginară, doamna Hoața-Cotoroanța. Abby Hanlon a publicat primul volum în 2014, în Statele Unite, cu desenele ei; revista Kirkus a numit cartea „irezistibilă”. Textul e presărat cu desenele autoarei, iar mezinii se vor recunoaște imediat în Dory. Seria continuă la Epica cu alte volume. Pentru 6–8 ani, de citit singur sau pe jumătate cu un părinte.
Mistere pentru detectivi începători
„Maia și Alex: Misterul lingourilor de aur”, de Martin Widmark
Peste noapte, din seiful băncii din orașul Arcadia dispar 250 de kilograme de aur. În locul lor rămân două cutii goale și o scrisoare. Maia și Alex, cei doi detectivi ai orașului, se apucă de anchetă. Seria scriitorului suedez Martin Widmark, ilustrată de Helena Willis, a pornit în 2002, și editura suedeză Bonnier o prezintă drept cea mai vândută serie de cărți pentru copii din Suedia. În română face parte din colecția Litera „Prima mea lectură”, nivelul 3, deci e gândită exact pentru cei care fac trecerea la cărțile cu capitole. Pentru 7–8 ani.
„Marele șoarece detectiv. Basil în Mexic”, de Eve Titus
Basil locuiește în pivnița casei de la Baker Street 221B, chiar sub apartamentul lui Sherlock Holmes, și i se spune „Sherlock Holmes al lumii șoarecilor”. În volumul acesta rezolvă trei cazuri, printre care brânzeturile false din beton care rup dinții șoarecilor și furtul unui tablou celebru, „Chița Lisa”. Eve Titus a început seria în 1958, cu desenele lui Paul Galdone. Disney a făcut după ea filmul de animație „The Great Mouse Detective”, în 1986. Tot din colecția Litera „Prima mea lectură”, mai potrivită pentru 7–8 ani decât pentru 6, pentru că anchetele cu mai multe piste cer ceva exercițiu de cititor.
Umor și serii pentru cei de 7–8 ani care citesc deja
„Copacul cu 13 etaje”, de Andy Griffiths
Andy și Terry locuiesc într-o căsuță din copac cu 13 etaje, cu bazin cu rechini, laborator secret și o mașinărie care îți aruncă bezele în gură când ți-e foame. Problema e că au de predat o carte editorului și n-au scris nimic. Cartea a apărut în Australia în 2011, cu desenele lui Terry Denton, și a câștigat în 2012 premiul industriei australiene de carte (ABIA) la categoria pentru copii mai mari. La fiecare volum căsuța crește cu 13 etaje, iar la Arthur ai deja în librării și volumele cu 26, 39, 52 și 78 de etaje. Pentru 7–8 ani și peste. Singurul risc: părinții vor fi întrebați de ce casa lor are un singur etaj.
„Micuțul Nicolas”, de René Goscinny și Jean-Jacques Sempé
Nicolas povestește, cu seriozitatea unui elev de școală primară, ce pățesc el și prietenii lui la școală, în recreație și acasă, doar că cititorul înțelege de obicei mai mult decât povestitorul. Prima povestire a apărut în 1959 într-un ziar din Bordeaux, prima carte în 1960. René Goscinny l-a creat pe Asterix, împreună cu Albert Uderzo, în același an cu Nicolas, iar desenele lui Sempé, cu doar câteva linii, sunt la fel de amuzante ca textul. Povestirile sunt scurte și independente, bune de citit câte una. Pentru 7–8 ani. Adultul care le citește cu voce tare va râde cel puțin la fel de mult.
Cărți despre lume, pentru copiii care întreabă „de ce?”
„Hărți”, de Aleksandra Mizielińska și Daniel Mizieliński
Un atlas ilustrat în care fiecare hartă e plină de animale, plante, mâncăruri, clădiri și oameni celebri din țara respectivă. Cei doi ilustratori polonezi l-au publicat în 2012; Institutul Polonez al Cărții scrie că a fost tradus în aproape 30 de limbi. Copilul de 6 ani se uită la desene, cel de 8 citește micile explicații și caută țările din care vin prietenii lui. E un cadou mai mare, de pus sub brad, și o carte la care familia revine ani la rând. Ediția românească e la Humanitas.
„Înăuntru-Afarei tale. Totul despre corpul uman”, de Tish Rabe
Motanul cu pălărie din cărțile lui Dr. Seuss îi ia pe doi copii într-o călătorie cu submarinul prin corpul omenesc: prin vasele de sânge, prin stomac, până în plămâni. Cartea face parte din seria educativă „The Cat in the Hat's Learning Library”, a apărut în 2003 la Random House, cu ilustrațiile lui Aristides Ruiz, și e scrisă în versuri. În română a tradus-o Florin Bican, iar motanul se numește aici Cotoi cu Pălărioi. Bună pentru 6–8 ani, mai ales pentru copiii care pun întrebări despre unde se duce mâncarea.
Doi clasici românești, de citit cu voce tare
„Cartea cu Apolodor”, de Gellu Naum
Apolodor e un pinguin din Labrador care cântă la un circ din București. Îi e dor de frații lui și pornește spre ei. Odată ajuns, îi e dor de prietenii de la circ. Gellu Naum, cel mai cunoscut poet suprarealist român, a publicat cartea în 1959, în versuri jucăușe, bune de citit cu voce tare. Copiii de 6 ani se bucură de ritm și de pățanii, cei de 8 încep să prindă și glumele. Pentru cine vrea continuarea, „A doua carte cu Apolodor” e și ea în librării.
„Fram, ursul polar”, de Cezar Petrescu
Fram e vedeta circului Struțki, dar îi e dor de ghețurile din care a fost adus pui. Când e trimis înapoi la Polul Nord, descoperă că nu mai seamănă cu urșii sălbatici, iar viața pe gheață e mai grea decât și-o amintea. E o poveste despre animale și despre locul în care te simți acasă. În 1983, Elisabeta Bostan a făcut după ea serialul de televiziune „Fram”. Finalul e mai degrabă melancolic decât vesel, de aceea o recomandăm pentru 7–8 ani și citită împreună, ca să aveți ce discuta la sfârșit.
Întrebări frecvente
Ce carte să-i dau cadou unui copil de 7 ani care încă nu citește fluent?
Două cărți merg mai bine decât una: o poveste cu capitole pe care i-o citește un adult, ca „Un urs pe nume Paddington”, și o carte subțire de încercat singur, ca „Broscoi și Brotac sunt prieteni”. Așa copilul are și plăcerea poveștii, și bucuria că a terminat o carte singur.
Cum îmi dau seama dacă o carte e prea grea pentru copil?
Roagă-l să citească o pagină cu voce tare și numără cuvintele la care se împiedică. Dacă sunt mai mult de patru-cinci pe pagină, cartea e deocamdată pentru citit împreună, nu singur.
Un volum dintr-o serie sau o carte de sine stătătoare?
Dacă alegi o serie, ia primul volum. La Isadora Moon, Dory Fantasmagory, Micuțul Nicolas și „Copacul cu 13 etaje” urmările sunt traduse, așa că, dacă primul volum prinde, cadoul următor e deja ales.
Pentru ce vârstă sunt mai bune cărțile de non-ficțiune?
Pentru orice vârstă la care copilul pune întrebări. La 6 ani contează mai mult desenele, ca în „Hărți”; la 8 ani copilul citește și textele scurte de lângă ele.
Mai multe idei de cadou
Pentru alte vârste și pentru fiecare om drag găsești idei, cu prețurile de azi, în pagina Cărți cadou. Dacă nu știi încă ce i-ar plăcea copilului, unealta Găsește cartea-cadou îți propune șase cărți după câteva întrebări despre el. Pentru o privire mai largă, de la povești ilustrate la romane pentru școlari, e ghidul Bookuria de cărți pentru copii.
Citește șiLista Silviei: 7 cărți Litera pentru copii de 6–8 ani
Cum ți s-a părut?
Comentarii
Încă niciun comentariu. Spune-ne ce crezi!
Vrei să spui ce crezi? Comentariile se scriu din contul gratuit de cititor.




















