Copiii noştri au crescut. Parcă ieri ne rugau să le citim despre Călătoriile lui Guliver şi uite-i azi nerăbdători să deschidă „Enciclopedia pentru cei mici şi isteţi”, ca să afle ei totul!
Răsfoind, găsesc informaţii despre planeta noastră, vreme, continente, climă, vor să coboare în adâncul pământului – ba după petrol, ba după comori – îşi imaginează vulcanii şi cutremurele, apoi vin să ne povestească despre minunăţiile din peşteri misterioase pe care le-au găsit ei „scormonind” informaţiile din Enciclopedie!
Cu ochii mari şi creionul la îndemână, întorcându-se uneori câteva pagini înapoi, nu care cumva să uite ceva important sau să le scape vreuna din ilustraţiile vii care însoţesc textele, străbat râuri şi lacuri, află totul despre vânt şi îşi notează până la cel mai mic detaliu cum poate fi salvată planeta prin gesturi simple ale oamenilor. Îi privim şi ne gândim că vine o altă lume, cu alte priorităţi.
O demonstrează desenele pe care le fac cu plantele din Enciclopedie, întrebările pe care le pun despre animale, aviditatea cu care vor să afle totul despre lumea dispărută a dinozaurilor sau cea a trecutului, a lui Einstein. Când coboară în corpul uman, fac imediat legătura cu propriile lecţii de înot sau cu felul în care percep culorile. Şi trec spre lumină, apoi spre stele, tot cu creionul în mână, tot cu ochii mari.
L-am observat pe fiul meu răsfoind zile la rând „Enciclopedia pentru cei mici şi isteţi” şi mi-am dat seama că până la „Sistemul solar” a parcurs cu bine un drum care a început cândva cu „Croitoraşul cel viteaz”…
Roxana Ichim
Le recomand calduros oricui e interesat de a-si dezvolta cultura generala si a-si infrumuseta visele ce ar putea deveni oricand realitate…