Volumul „Calea europeană a Republicii Moldova”, care va apărea în curând în colecția Headline a editurii Adenium sub coordonarea profesorului universitar Sorin Bocancea, reunește contribuțiile unui număr de 40 de specialiști din diverse domenii (științe sociopolitice, mass-media, arte) având ca temă evoluția postcomunistă a Republicii Moldova și perspectivele care se profilează în vederea aderării și integrării sale în Uniunea Europeană, pe fondul clivajului evident care există în clasa politică de la Chișinău, care trimite electoratul într-o perpetuă confuzie. Un alt aspect important abordat în carte este fenomenul central care, până acum, a compromis traiectul european al Moldovei: corupția.
Fragmente:
Petre M. Iancu: „Ficțiunile au dominat mult prea mult timp această entitate în mare măsură artificială, greu de definit și populația ei multietnică. Ele i‑au guvernat discursul politic și diplomatic, așa cum l‑au administrat și pe al altora, purtate în jurul conflictelor înghețate. Cel moldo‑nistrean nu putea face excepție. Oamenilor din aceste zone li s‑a cerut obediență și renunțarea la o autodeterminare autentică, promițându‑li‑se în schimb o pace falsă.”
Raymond Clarinard: „Logica ar dori ca realitatea să se intersecteze măcar o dată cu visul, iar această Moldovă incapabilă să existe singură să fie lăsată să se unească definitiv cu România, în cadrul unei Uniuni Europene binevoitoare, ce ar ști cum să le ajute să treacă de această tranziție, în interesul tuturor și în numele păcii în regiune. Însă realitatea nu are deseori nici o legătură cu visul, oricât de modest și realist ar fi. Realitatea este crudă, iar astăzi neagă orice posibilitate de speranță pentru Moldova. Căci, dacă, în vis, calea Chișinăului trece prin București spre Bruxelles, în realitate, ea trece prin Moscova. Este un drum fără ieșire.”
Armand Goșu: „Prin acordarea de credite, fie și condiționate, Occidentul cumpără timp. Ideal ar fi să se consolideze noile partide politice proeuropene, precum Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase, și Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu, pentru a putea oferi o alternativă plauzibilă electoratului proeuropean din Moldova. Alegerile anticipate, care în acest moment par improbabile, ar putea deveni dezirabile în cazul în care această majoritate parlamentară și Guvernul Filip nu reușesc să avanseze pe calea reformelor și să calmeze tensiunile politice prin dialog cu opoziția și societatea civilă.”
Radu Carp: „Cum s‑a reușit destructurarea sistemului de partide din Republica Moldova la doar un an de la alegerile parlamentare? Pot fi luați în considerare mai mulți factori: lipsa de interes a UE și a Federației Ruse, preocupate să rezolve probleme mai importante decât Republica Moldova: problema refugiaților, războiul civil din Siria, situația din Ucraina, la care se adaugă poziția SUA, interesate de securitatea globală la Marea Neagră, și mai puțin de evoluțiile dintr‑un stat anume; devoalarea mecanismului transpartinic de devalizare a băncilor; lipsa unui plan economic pe termen lung; accentuarea sărăciei și a migrației în statele UE după renunțarea la vize. Există de asemenea un alt factor care a contribuit la accentuarea situației de criză politică de la Chișinău: lipsa unui plan unitar de acțiune al României, problema Republicii Moldova făcând parte mai degrabă din arsenalul confruntărilor politice interne. Acest factor nu trebuie subestimat, dar nici supraestimat, așa cum o fac unele analize care cred că orice perspectivă venită din România poate explica automat evoluțiile politice din Republica Moldova.”
Mircea V. Ciobanu: „Întrucât basarabenii solicită masiv cetățenia română din considerente pragmatice, propun să cerem această cetățenie europeană pentru toți. Adică Unirea. Unirea cu țara‑mumă pentru unii, cu frații de sânge, de istorie, de cultură pentru alții, Unirea cu marea familie a popoarelor europene pentru toți! E o mică șmecherie aici, însă ar fi în beneficiul tuturor! Dacă unionismul sentimental a fost îmbrățișat de numai o parte din populație, poate că unionismul pragmatic va fi convingător pentru cei mulți.”
Sorin Bocancea: „Singura modalitate prin care cele două țări românești pot să se regăsească în aceeași entitate politică rămâne, dacă nu se va petrece vreo minune geostrategică, integrarea Republicii Moldova în UE. Nu se știe cum vor sta lucrurile peste 15‑20 de ani, când ceea ce este riscant azi ar putea fi ceva firesc atunci. Câți mai credeau în anii ’60 în reunificarea Germaniei? Însă nici un neamț nu a uitat proiectul, unirea s‑a produs atunci când contextul politic a permis acest lucru. Dacă un context similar va veni mai repede, cu atât mai bine. Însă trebuie să fim pregătiți pentru un drum mai lung. Și apoi, pregătirea susținută pentru integrarea europeană va face mai ușoară și unirea, dacă dumnezeul geostrategiei o va aduce mai devreme.”
Volumul „Calea europeană a Republicii Moldova”, coordonat de Sorin Bocancea, va apărea în curând în colecția Headline a editurii Adenium și va fi disponibil în scurt timp în librării și online.
